Ministrul Dragoș Pîslaru avertizează asupra riscurilor amendamentului la legislația decarbonizării adoptat de Senat
Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a atras marți seara atenția asupra consecințelor adoptării unui amendament controversat la legislația decarbonizării de către Senat. Amendamentul, susținut în sesiunea extraordinară de PSD și AUR, afectează implementarea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și poate genera atât penalități financiare, cât și blocarea cererilor de plată pentru finanțările europene obținute deja de România.
Contextul adoptării amendamentului și reacția ministrului Pîslaru
Într-o intervenție la TVR Info, în emisiunea „Prim Plan”, Pîslaru a explicat că modificarea legislativă nu a fost solicitată de Guvern sau de Comisia Europeană și a subliniat că toate discuțiile legate de decarbonizare au fost purtate inclusiv cu reprezentanți ai PSD implicați în ordonanța de urgență din martie 2023. Ministrul a subliniat că Guvernul negocia deja cu Comisia condițiile în care România ar fi putut să nu închidă complet grupuri energetice pe cărbune, deoarece închiderea suplimentară ar fi destabilizat sistemul energetic național, conform unui studiu de adecvare realizat de Transelectrica.
„Guvernul nu avea de gând să închidă nimic”, a afirmat Pîslaru, evidențiind că amendamentul votat în Senat a fost un „exercițiu ipocrit și populist”, menit să dea impresia susținerii centralelor pe cărbune, în condițiile în care în 2022, când PSD deținea Ministerul Energiei, au fost deja stabilite deciziile de calendar pentru închideri.
Detalii privind amendamentul adoptat în Senat
Propunerea legislativă modifică și completează Ordonanța de urgență nr.108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic. Ea a fost adoptată marți de Senat cu 73 de voturi „pentru” și 41 de abțineri, la inițiativa PSD și AUR. Amendamentul prevede că scoaterea din exploatare a capacităților de producere a energiei electrice pe bază de lignit și huilă poate avea loc doar după „instalarea, racordarea și punerea în funcțiune comercială” a unor capacități sau surse alternative de producere a energiei cu emisii reduse de carbon.
Riscurile pentru România și PNRR
Dragoș Pîslaru a subliniat gravitatea modificării legislative operate prin acest amendament, explicând că România a primit deja sume considerabile în cadrul PNRR, iar orice schimbare a legii după depunerea cererilor de plată poate fi interpretată ca o încălcare a regulilor impuse de Comisia Europeană. Aceasta poate conduce nu doar la penalități financiare privind neîndeplinirea jaloanelor asumate, ci și la „blocarea totală” a posibilității de a mai depune cereri de plată.
Ministrul a făcut diferența între asumarea neînchiderii unor centrale pe cărbune și modificarea legislativă ce contravine condițiilor pentru finanțările primite, denumind situația drept un posibil „sabotaj intern”. Conform acestuia, legislația este una dintre condițiile esențiale ale Mecanismului de Redresare și Reziliență, iar abaterile pot avea consecințe semnificative pe termen lung pentru derularea proiectelor finanțate din fonduri europene.
Negocierile cu Comisia Europeană și încercările de reducere a penalităților
Pîslaru a menționat că Guvernul român era angajat într-un proces de negocieri cu Comisia Europeană pentru a diminua penalitățile legate de jaloanele privind decarbonizarea. Aceste negocieri s-au bazat pe argumente tehnice, inclusiv pe studiul Transelectrica, care demonstra riscurile de destabilizare a Sistemului Energetic Național în cazul unei închideri accelerate a centralelor pe cărbune.
Astfel, încercările guvernului erau orientate spre întârzierea închiderii anumitor capacități pentru a menține securitatea energetică, dar fără a modifica legislația în mod unilateral, lucru criticat de ministru drept contraproductiv și potențial periculos pentru relația cu instituțiile europene.
Reacții privind inițiativa PSD și implicațiile politice
Potrivit declarațiilor lui Dragoș Pîslaru, reprezentanți ai PSD au fost conștienți din timp de sensibilitatea și impactul problemelor legate de legislația decarbonizării, dar au votat totuși un amendament care riscă să afecteze finanțări europene vitale pentru România. Ministrul a descris acțiunea drept un gest populist, menit să transmită o anumită imagine publică, dar care aduce prejudicii reale implementării PNRR.
De asemenea, ministrul a făcut apel la conștientizarea pericolului unei „auto-sabotări” interne în relația cu finanțările europene, în condițiile în care România nu depinde exclusiv de factori externi pentru succesul programelor sale de investiții și reformă.
Implicarea directă a ministrului în procesul de negociere
Dragoș Pîslaru a precizat că a fost direct implicat în negocierile cu Comisia Europeană legate de decarbonizare și că informațiile despre situație și riscuri au fost clar comunicate atât în discuțiile guvernamentale, cât și în cele cu partenerii europeni. El a negat orice intenție a guvernului de a închide centrale în mod iminent, subliniind că măsurile luate urmăreau o tranziție controlată, adaptată nevoilor sistemului energetic.
Consecințele asupra proiectelor de investiții și a cererilor de plată
Amendamentul adoptat, care leagă închiderea centralelor pe cărbune de existența unor capacități alternative funcționale, poate determina Comisia Europeană să constate reversibilitatea unor jaloane deja îndeplinite de România în cererile depuse, efectiv întorcând înapoi o parte din procesul de implementare al PNRR. Aceasta, avertizează ministrul Pîslaru, ar putea rezulta în blocarea accesului la fondurile europene în viitor și, implicit, întreruperea unor proiecte esențiale finanțate din acestea.
În acest context, România se confruntă cu o situație în care o decizie parlamentară, neîn acord cu poziția guvernamentală și cu acordurile europene, poate provoca dificultăți majore în gestionarea tranziției energetice și în accesarea fondurilor europene prevăzute prin PNRR.
