Cercetătoarea Judith Kohlenberger și fostul diplomat Stefan Lehne au publicat o analiză în cotidianul austriac Der Standard, în care critică poziția Austriei în privința extinderii Schengen. Aceștia susțin că decizia Austriei de a respinge aderarea României și Bulgariei nu mai este sustenabilă, din punct de vedere economic și energetic.
Analiștii consideră că Austria a greșit prin votul său negativ în Consiliul JAI, invocând problemele sistemice din spațiul Schengen drept principală justificare. Această decizie a fost percepută drept o nedreptate, mai ales în România, și a dus la amenințări de boicot și acțiuni în justiție. Mai mult, economia Austriei a avut de suferit, întrucât companiile austriece ar fi beneficiat de impulsurile considerabile de creștere generate de aderarea României la Schengen.
Cu toate acestea, argumentele Austriei nu mai sunt valabile la un an de la acea decizie. Numărul cererilor de azil în Austria a scăzut drastic, iar negocierile pentru reforma Sistemului european comun de azil au dus la implementarea unui sistem mult mai restrictiv. De asemenea, și alte state membre au luat măsuri similare pentru a restricționa migrația ilegală.
România a făcut progrese semnificative în combaterea contrabandei și în îmbunătățirea legislației privind azilul și procedurile de returnare. Aceste măsuri au fost salutate de Comisia UE și demonstrează angajamentul României în controlul migrației.
Este important de menționat că, în ciuda votului negativ al Austriei, relațiile economice dintre Austria și România nu s-au schimbat. Austria rămâne unul dintre cei mai mari investitori străini în România, cu mii de companii și zeci de mii de angajați. Astfel, decizia Austriei de a bloca aderarea României la Schengen are un impact negativ și asupra propriei economii interne.
Cei doi autori consideră că, având în vedere toți acești factori, Austria ar trebui să reconsidere poziția sa și să susțină extinderea Schengen, pentru a include România și Bulgaria. Aceasta ar avea beneficii economice, politice și energetice semnificative, contribuind la asigurarea aprovizionării cu energie și la diminuarea dependenței de gazul rusesc.
În concluzie, Judith Kohlenberger și Stefan Lehne atrag atenția asupra faptului că poziția Austriei cu privire la extinderea Schengen nu mai este sustenabilă și ar trebui să fie revizuită în lumina noilor evoluții în materie de migrație și politică energetică. România și Bulgaria îndeplinesc toate condițiile pentru aderare și o abordare mai echilibrată a intereselor ar duce la o concluzie favorabilă extinderii Schengen.
TAGS:
Schengen
Austria
România
Bulgaria
migranți
sistemul european comun de azil
frontiere
energie
