AUR reacționează la acuzațiile privind nedezvăluirea declarațiilor de avere ale parlamentarilor
Formațiunea politică AUR a răspuns recent unui material publicat de libertatea.ro, intitulat „Parlamentarii își țin averile la secret, deși declară altceva. Ultimele decizii de pe frontul transparenței publice”, în care patru parlamentari AUR au fost criticați pentru neactualizarea declarațiilor de avere. Partidul condus de George Simion a transmis un drept la replică în care dezminte aceste acuzații, susținând că vina pentru lipsa informațiilor publicate aparține în totalitate Parlamentului.
Dreptul la replică al AUR: parlamentarii au depus toate declarațiile
În documentul transmis redacției libertatea.ro, AUR afirmă că toți parlamentarii săi și-au îndeplinit obligațiile legale privind depunerea declarațiilor de avere și declarațiilor de interese, fără excepții. Se menționează expres că niciun parlamentar AUR nu a omis să trimită aceste documente către Agenția Națională de Integritate (ANI).
Mai mult, partidul evidențiază că toate declarațiile respective au fost încărcate pe platforma ANI, de unde pot fi accesate. Astfel, poziția oficială a AUR este că acuzațiile aduse de articol sunt neadevărate și provin dintr-o interpretare greșită a situației.
Decizia Curții Constituționale, motiv pentru lipsa publicării pe site-urile parlamentare
AUR explică că confuzia creată de articolul inițial se datorează lipsei unei distincții clare între obligația legală de depunere a declarațiilor și publicarea acestora pe site-urile oficiale ale Parlamentului. Potrivit partidului, după o hotărâre a Curții Constituționale a României din mai 2025, Senatul și Camera Deputaților au încetat publicarea din oficiu a declarațiilor depuse ulterior acestei decizii.
Pe lângă aceasta, potrivit AUR, declarațiile de avere și de interese nu mai pot fi nici publicate la cerere pe site-urile celor două Camere, iar pe platformele oficiale parlamentare mai sunt disponibile doar declarațiile depuse înainte de decizia Curții Constituționale. Astfel, absența declarațiilor actualizate pe respectivele site-uri nu implică neconformarea parlamentarilor cu obligațiile legale, ci reflectă modul de aplicare a dispozițiilor legale de către instituțiile abilitate.
Implicarea Parlamentului în transparența declarațiilor
Astfel, partidul condus de George Simion pune responsabilitatea pentru lipsa accesibilității declarațiilor actualizate exclusiv pe seama deciziei instituționale a Parlamentului, ce limitează publicarea datelor personale ale aleșilor publici. Livrarea declarațiilor către ANI a fost realizată complet și în termenele legale de către parlamentarii AUR menționați în ancheta inițială.
Alternativa pubicării declarațiilor: site-urile partidelor și alte instituții
În contextul în care Parlamentul nu mai asigură publicarea declarațiilor din oficiu, alte instituții au adoptat măsuri pentru transparență. De exemplu, pe site-ul Guvernului României pot fi găsite declarațiile de avere actualizate ale membrilor echipei coordonate de Ilie Bolojan.
În mod similar, pe portalurile oficiale de la Cotroceni sunt disponibile declarațiile de avere ale primarului general Nicușor Dan și ale colaboratorilor săi. În ceea ce privește partidele politice, Sorin Grindeanu a ales să publice propria declarație de avere pe site-ul partidului său, iar surse politice indică faptul că și AUR ia în calcul o strategie asemănătoare.
Încercările de reformare a legislației ANI și impactul asupra transparenței
Proiectele legislative care vizau reformarea Agenției Naționale de Integritate au trecut prin contracții politice majore. Prima versiune a noii legi ANI a fost respinsă la Senat, în urma unor tensiuni între PSD și USR. Principalul motiv de dispută a fost un amendament care ar fi permis o retragere mai facilă a mandatelor parlamentare, cu efect retroactiv.
Ulterior, PNL și USR au depus un proiect de lege similar, dar fără amendamentul ce a generat controverse. Ei intenționează să promoveze adoptarea acestei legi în cadrul sesiunii extraordinare de săptămâna viitoare. Această inițiativă legislativă este crucială și relevantă pentru respectarea jaloanelor Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care presupun unele reforme în domeniul transparenței și integrității la nivel politic.
Sumarizând, în joc se află o finanțare de 770 de milioane de euro strâns legată de aplicarea reformei ANI. Aceasta avea termen de implementare inițial în decembrie 2024, însă partidele au amânat tema până după alegerile parlamentare din considerente electorale. Acum, aderarea la reformă a devenit o condiție pentru deblocarea ultimei cereri de plată din cadrul PNRR.
