AUR condiţionează votul pentru Legea integrităţii de includerea partenerilor de viaţă în declaraţiile de avere şi interese
Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a anunţat luni că va susţine Legea integrităţii doar dacă aceasta va include în mod expres obligaţia persoanelor care ocupă funcţii publice să declare în documentele de avere şi interese patrimoniul şi legăturile patrimoniale ale partenerilor de viaţă. Partidul afirmă că orice persoană aflată în stare de incompatibilitate sau în conflict de interese trebuie să fie eliminată din funcţie, fără excepţii.
Poziţia oficială a AUR privind legea integrităţii
Într-un comunicat transmis luni, AUR şi-a reafirmat poziţia exprimată încă de la începutul dezbaterilor cu privire la legea integrităţii. Potrivit acestora, vor susţine doar o legislaţie care întăreşte standardele de integritate şi asigură aplicarea lor în mod egal pentru toţi cei care deţin funcţii publice, inclusiv soţ, soţie, dar şi concubin sau concubină.
Comunicatul mai precizează că în Senat şi anterior în Camera Deputaţilor, AUR a votat amendamente care se referă la situaţii de incompatibilitate şi conflict de interese, printre acestea fiind şi cazul primarului Timişoarei, Dominic Fritz. Partidul subliniază că poziţia sa este una de principiu: hotărârile judecătoreşti definitive care constată incompatibilitate sau conflict de interese trebuie să producă efecte legale indiferent de persoana vizată.
Solicitarea includerii partenerilor de viaţă în declaraţii
AUR avertizează că fără includerea explicită a partenerilor de viaţă în prevederile legii integrităţii, există riscul ca mecanismul de declarare să nu reflecte complet situaţia patrimonială relevantă pentru exercitarea funcţiilor publice. Astfel, transparenţa declaraţiilor de avere şi interese nu poate fi considerată completă dacă nu includ şi bunurile ori interesele patrimoniale ale partenerilor de viaţă.
În comunicat este făcută referire şi la declaraţii publice anterioare făcute de Sorin Grindeanu, care, potrivit AUR, ar fi uitat aceste angajamente făcute cu o săptămână înainte. De aceea, AUR afirmă că va vota noul proiect al Legii integrităţii doar dacă acesta cuprinde atât mecanisme clare pentru aplicarea regimului incompatibilităţilor şi conflictelor de interese, cât şi obligaţia de a declara averea şi interesele partenerilor de viaţă.
Partidul consideră că aceleaşi reguli trebuie să se aplice tuturor persoanelor care ocupă funcţii publice, fără niciun fel de diferenţe sau excepţii.
Contextul parlamentar şi opoziţia din Senat
Preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, a anunţat vineri că a depus din nou un proiect de lege privind integritatea, solicitând PSD şi „aliaţilor săi” să nu introducă amendamente „otrăvite, neconstituţionale, care distrug jalonul sau ascund averi”.
Totodată, Abrudean a avertizat că România riscă să piardă aproape 800 de milioane de euro dacă PSD continuă să saboteze Legea integrităţii. Acest avertisment a venit după ce Senatul a respins, joi, proiectul de lege care modifică şi completează unele acte normative în domeniul integrităţii publice, proiect care fusese adoptat anterior de Camera Deputaţilor.
Proiectul a înregistrat doar 55 de voturi „pentru”, insuficiente faţă de cele 67 necesare, deoarece este vorba despre o lege organică.
Controverse privind amendamentele şi poziţiile partidelor
Parlamentarii PNL nu au participat la votul din Senat asupra proiectului, contestând un amendament introdus de PSD în Comisia juridică. Acest amendament prevedea că persoanele care au fost declarate în mod definitiv în stare de incompatibilitate sau conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a legii trebuie să-şi înceteze funcţia sau demnitatea publică ori mandatul în termen de 30 de zile de la aplicarea legii.
Liderul USR, Dominic Fritz, primarul Timişoarei, a susţinut că acest amendament îi este adresat şi este „neconstituţional”. El a pierdut definitiv, pe 18 iunie, un proces cu Agenţia Naţională de Integritate (ANI), care l-a declarat în conflict de interese. ANI a argumentat că primarul Timişoarei a luat în noiembrie 2020 o decizie benefică unei persoane care îl împrumutase cu 25.000 de lei în campania electorală din acel an, ceea ce constituie conflict de interese administrativ.
Un al doilea amendament contestat de liberali viza eliminarea obligaţiei de a declara sumele de bani cash în declaraţiile de avere ale demnitarilor.
Următorii paşi în procesul legislativ
Potrivit procedurii legislative, noul proiect de lege va intra de această dată mai întâi în dezbaterea Camerei Deputaţilor, care este primul for sesizat, iar Senatul va avea rol decizional.
În context, o sesiune extraordinară a Parlamentului este programată în perioada 3-6 august, iar pe ordinea de zi se află, printre altele, discuţii privind Legea integrităţii şi utilizarea fondurilor europene, precum aproape un miliard de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Implicări pentru integritate şi finanţări europene
Debutul dezbaterilor asupra Legii integrităţii şi condiţionarea votului AUR pe această temă reflectă tensiuni politice majore în Parlament privind transparenţa şi responsabilitatea în exercitarea funcţiilor publice. În acelaşi timp, respingerea sau întârzierea adoptării legii poate avea consecinţe financiare grave pentru România, inclusiv riscul pierderii unor sume importante din fondurile europene, după cum avertizează oficiali precum Mircea Abrudean.
