“`html
Ministrul Economiei sau Cum Să Cedezi Grafitul Pe Tavă Străinilor?
Păi, să vedem aici cum, un ministru, adică Radu Miruță de la USR, vorbește despre grafitul românesc, afirmând că e nevoie de curaj, dar pare că e mai mult un pretext pentru a deschide porțile concesionării către străini, vorbește AUR prin Valeriu Munteanu. Uitați, exact așa spune el, că ce e în pământul nostru nu ar trebui să fie și pentru noi, ci pentru companiile astea cu bugete uriașe și tehnologie avansată.
Când Miruță belușcă zicând că România e plină de resurse dar nu știm să jucăm, dezvăluind că așteaptă „cei cu bani” să vină să valorifice ce Dumnezeu a lăsat în pământ, nu prea înțeleg cum se leagă toate astea. De parcă suntem un popor care așteaptă constant, cu mâinile în sân, un ajutor extern pentru a ne folosi bogățiile, spune deputatul. E clar că astăzi se pune accent pe cedarea controlului, zguduit de acest discurs politic ce pare a fi mai mult o invitație la trădare decât un plan economic real.
De mai multe ori, Munteanu punctează că nu e prima dată când guvernul, pe scurt, fanariot condus de Bolojan și USR, zice că vrea să concesioneze bogățiile, cum e acum grafitul, esențial pentru microcipuri… așadar, în loc să investim în capacități naționale, ne trimitem resursele de râs, pe mânea străină, deci, nu-i viziune economică, ci trădare, zice el. Iar altarul din care s-ar hrăni aceste corporații e chiar suveranitatea noastră.
AUR cere un stop pentru planurile astea, că, băi, e clar că succesiunea de cedări către firme internaționale, fără pic de transparență și control, e un mare NU. Ministrul de la Economie, în fața unei astfel de acuzații, răspunde cu un discurs care pare să ascundă adevărul. Nu mai suntem în epoca lui Ceaușescu când aveam totul în control, acum e hazliu să auzi cum glorifică bogățiile, dar zădărnicește munca națională dintr-o convingere tot mai clară că ar fi bine să lăsăm puterea economică pe spatele altora.
Dacă am cedat petrolul, aurul și gazele de șist, de ce să nu cedăm și grafitul? Încă o dată, Munteanu subliniază o necesitate națională, să rămână controlul graficului pentru folosul poporului român, nu doar pentru că se aude că vrea capitalism. Așadar, jucăm pe teren străin, dar noi suntem tot pe terenul nostru. Ministrul Radu Miruță, să zicem că ar trebui să se întrebe, cum de România, cu resurse abundente, nu joacă în liga mare, ci stă pe la ușa marilor companii, întrebând „de ce?”.
Oricum, cu cuvintele sale, spune că grafitul românesc trebuie folosit cumva, dar nu știe exact ce opțiuni avem, și nu pare să ajungă la o concluzie clară cum ar arăta viitorul pe termen lung. Pretențiile și ideile mari nu sunt întotdeauna suficiente, iar AUR insistă că trebuie să ne asumăm resursele și viitorul românesc, că nimeni nu are dreptul să ne fure avuția.
“`
