“`html
Scumpiri Șocante și Cerebrale: Cine Plătește și Cine Suferă?
Până acum, mulți români au dormit liniștiți, fără să știe că de luna aceasta, odată cu aplicarea unei măsuri care pare să vină dintr-o poveste de groază, coasigurații vor trebui să plătească CASS, adică o contribuție de sănătate, fără să mai aibă, cumva, un venit constant, și asta în condițiile în care guvernul speră să adune miliarde uitate prin visuri, pentru a umple bugetul CNAS, dar cum, de fapt, nimeni nu știe foarte bine, căci detaliile lipsesc, iar confuzia plutește ca o ceață deasă. De exemplu, cei care își desfășurau viața, fără griji, alături de soți sau părinți cetățeni, s-ar putea să devină acum victime ale unui sistem care pare că stă să explodeze, așa că nu e de mirare că tot mai multe categorii sunt adăugate pe lista celor care vor plăti aceste taxe!
Românii ce au fost persecutați politic și veteranii, pe lângă revoluționari, dar și șomerii și cei care au venituri minime de incluziune, pare că încet-încet devin doar o statistică, pentru că toți cei care au fost altădată scutiți de această povară, vor simți acum cum fardul guvernamental s-a șters cu buretele, lăsând în urma sa o apăsare financiară, iar nimeni nu pare să aibă soluții clare pentru a-i ajuta, știm cum, nu? Cu niște hârtii inutile!
Așadar, președintele CNAS, cel cu un nou plan de-a trasa limitele, aduce vești ca o sabie cu două tăișuri: toți cei coasigurați, da, toți, se vor trezi cu obligații care până mai ieri păreau că nu există, spunând că trebuie să-și facă timp să completeze niște formulare online, cum ar fi să te trezești în diminețile însorite gândindu-te, ce mai mă răstoarnă și pe mine sistemul ăsta?!
Horațiu Remus Moldovan, tot pe umerii lui, ne mai spune că vom vorbi de sume ce echivalează cu un mâncat de câteva felii de pizza, adică 2.430 de lei anual, echivalent cu un salariu minim, adică un fel de sindrom al cronicizării. Toată lumea știe, nu? Dar ce facem cu cei suferinzi, acolo în fața cabinetelor medicale? Asta-i tăcerea din mai toate spitalele! Oare bolnavii de diabet sau de alte afecțiuni vor putea suporta această bătaie de joc, când, de fapt, misiunea lor e să supraviețuiască?
Părinții în concediu de creștere copil, cum se zice: mori și nu înțelegi nimic! Foștii scutiți de povara CASS devin acum țapi ispășitori ai unui sistem care abia reușește să gestioneze criza națională, dar cine să le spună lor că nu există scuze? ONG-urile strigă în gura mare că măsura e practic o lovitură de grație, unde se vor duce acei bani? Pe pielea unor copii care au nevoie de lapte praf? Sau vor fi doar niște cifre în statistici?
Ana Măiță, din fruntea Asociației Mame pentru Mame, ne oferă o alegere ciudată, adică să decideți dacă hrăniți copilul sau îi cumpărați scutece, cumva de parcă politicienii ar ști ce înseamnă a fi părinte în țara asta condusă de cifre și promisiuni neîmplinite. Repetițiile sunt deja deranjante și aduc o tentă tragică, oare ar trebui să ne întrebăm cine plătește cu adevărat și care va fi costul final al acestei măsuri, dar, deh, toți știm răspunsul… nu?
Chiar și pensionarii, cei care, poate, au muncit o viață întreagă, acum va trebui să plătească, da, iar, pe tot ce depășește 3.000 de lei, ce anume e acest nou capriciu al guvernului? Nici măcar nu mai trebuie să ne mirăm că mulți români, deja obosiți și sătui de schimbările rapide și de nesiguranță, încep să se întrebe dacă mai au vreo opțiune sau dacă nu cumva jocul e deja făcut!
“`
