Amenințarea mierei contrafăcute pe piața românească și europeană: Apicultorii trag un semnal de alarmă
Piața mierii din România este din ce în ce mai invadată de produse cu o calitate îndoielnică, atrag atenția apicultorii. Cantități mari de miere contrafăcută, ce conține predominant siropuri zaharoase și înlocuitori artificiali, ajung la vânzare sub pretextul că ar fi miere naturală. Acest fenomen afectează direct producătorii autentici, care rămân cu marfa nevândută și se confruntă cu pierderi economice considerabile. Situația nu este singulară în regiune, iar probleme similare sunt semnalate și în alte țări europene, precum Portugalia.
Originea mierii contrafăcute și metodele folosite
Potrivit specialiștilor și reprezentanților apicultorilor, mierea de calitate dubioasă comercializată pe piața românească provine în mare parte din țări precum România (produsă local, dar amestecată), Ungaria, Republica Moldova, Ucraina și China. Apicultorul Titel Chiriță explică că, pentru a masca lipsa de autenticitate a mierii provenite din China și Ucraina, aceasta este amestecată cu miere autentică românească, fapt ce conduce la confuzie în rândul consumatorilor. „Sunt diverse siropuri provenite din alte substanțe sau îndulcitori”, afirmă acesta.
Aceste amestecuri sunt vândute la prețuri mult mai mici decât cele practicate pentru mierea naturală și autentică. Pavel Pătrașcu, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din București-Ilfov, detaliază: „Un borcan de miere polifloră românească se comercializează de câțiva ani de zile la un preț de 35-40 de lei, respectiv mierea de salcâm undeva la 50 de lei”.
Impactul asupra apicultorilor români și costurile producției autentice
Roxana Spulber, director general al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură, menționează că majoritatea apicultorilor români sunt cinstiți și oferă produse de calitate. Totuși, costurile asociate producerii mierii autentice sunt semnificative. Acestea includ cheltuielile pentru respectarea standardelor, taxele și controalele obligatorii, toate elemente pe care producătorii din China și alte țări non-UE le evită sau le reduc considerabil, în contextul în care nu sunt supuși acelorași reglementări stricte, TVA sau controale efective.
Aceste diferențe de costuri conduc la o concurență neloială, afectând grav apicultorii români care nu pot concura cu prețurile reduse practicate de produsele contrafăcute sau amestecate ce domină piața.
Reglementări și controale insuficiente: răspunsul autorităților
Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a declarat că prevederile legislative actuale nu interzic în mod expres amestecarea mierii de proveniență diferită, dar impun obligatoriu indicarea precisă pe etichetă a țărilor de origine și a procentului fiecărui tip introdus în amestec. În practică, însă, această obligație nu este respectată pe scară largă.
De asemenea, oficialii ANSVSA au precizat că a fost sancționat un singur procesator care importa miere industrială pe care o combina cu miere din România și China, comercializând acest amestec ca produs final autentificat. Această situație relevă însă că controalele și sancțiunile sunt insuficiente pentru a combate fenomenul la scară largă.
Probleme similare la nivel european
Problema mierii contrafăcute nu este rezerva României, ci afectează și alte state membre ale Uniunii Europene. Producătorii de miere din Portugalia au semnalat dificultăți similare. Miguel Vilas Boas, cercetător la Institutul Politehnic din Braganca, avertizează asupra existenței mierii care nu conține practic deloc miere naturală: „Există miere care nu conține deloc miere. Nu a fost niciodată în preajma unei albine sau a unei flori. E vorba despre un sirop de zahăr.”
Un studiu recent realizat de Comisia Europeană a evidențiat că aproximativ 46% din mierea importată în Uniunea Europeană este suspectată de contrafacere, ceea ce indică amploarea fenomenului la nivel comunitar și necesitatea unor măsuri stricte de control și reglementare.
Consecințe și perspective pentru piața mierii
Creșterea cantităților de miere contrafăcută pe piață afectează în mod direct consumatorii, care pot achiziționa produse ce nu îndeplinesc standardele alimentare sau nu corespund așteptărilor privind calitatea. Mai ales, prejudiciul se răsfrânge asupra apicultorilor cinstiți din România și alte state europene care nu pot concura în condiții egale cu produsele contrafăcute la prețuri mult sub cele reale.
În lipsa unor controale și sancțiuni eficiente, piața rămâne vulnerabilă la astfel de practici, iar consumatorii, lipsiți de informații corecte sau de transparență, riscă să fie induși în eroare. În acest context, apelurile la reglementări mai stricte și la o monitorizare mai atentă a calității provenienței mierii pe piața UE devin tot mai apăsătoare, pe măsură ce fenomenul de contrafacere continuă să ia amploare.
