Atacurile cu drone asupra navelor petroliere întrerup exporturile strategice de țiței din Kazahstan către UE
Terminalul Consorțiului Conductelor din Marea Caspică (CPC), singura rută care asigură transportul țițeiului kazah către Uniunea Europeană, și-a suspendat operațiunile după ce două petroliere au fost ținta unor atacuri cu drone. Incidentul a afectat navelor civile care efectuau operațiuni de încărcare la terminalul situat pe coasta Mării Negre a Rusiei, conform declarărilor făcute publice de autoritățile din Kazahstan și preluate de presa internațională.
În timpul acestor atacuri, două petrolere — ASIA și NISSOS IOS — au fost avariate. Petrolierul ASIA a luat foc, dar focul a fost stins fără să provoace victime sau deversări de petrol, menționează sursele. Ministerul Energiei din Kazahstan a comunicat că instalațiile Single Point Mooring (SPM-1 și SPM-3) nu au suferit deteriorări. În prezent, operațiunile de încărcare a țițeiului rămân suspendate în așteptarea unei evaluări complete a situației.
Contextul și răspunsul oficial kazah
Consorțiul CPC a anunțat că nu a identificat până acum o parte responsabilă pentru atacurile cu drone. Totuși, oficialii notează o escaladare a agresiunilor în regiunea Mării Negre și a Mării Azov în ultimele zile, din partea atât a Rusiei, cât și a Ucrainei, vizând nave maritime civile.
Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Kazahstan a condamnat ferm aceste atacuri asupra infrastructurii civile și a transporturilor comerciale legitime, caracterizându-le drept încălcări inadmisibile ale intereselor economice ale țării și acte deliberate menite să destabilizeze comerțul internațional și piețele energetice globale.
„Considerăm că astfel de atacuri constituie o încălcare inacceptabilă a intereselor economice ale Republicii Kazahstan, precum și acte deliberate menite să destabilizeze comerțul internațional legal și piețele energetice globale și să submineze securitatea lanțurilor globale de transport și de aprovizionare logistică. Un motiv de îngrijorare deosebită îl reprezintă faptul că mecanismul convenit anterior de toate părțile implicate pentru schimbul de informații privind navele civile care intră în apele Mării Negre pentru a încărca petrol la terminalele CPC a fost ignorat în mod deliberat, punând astfel în pericol viața și siguranța echipajelor de la bordul acestor nave”, se arată în comunicatul MAE kazah.
Kazahstanul solicită oprirea imediată a acestor atacuri și implementarea unui set de măsuri eficiente pentru a asigura protecția infrastructurii de export a hidrocarburilor. MAE îndeamnă partenerii să condamne atacurile și subliniază că doar respectarea strictă a dreptului internațional poate preveni repetarea unor asemenea incidente. Kazahstanul a anunțat continuarea evaluării pagubelor și își rezervă drepturile legale pentru recuperarea despăgubirilor necesare.
„Republica Kazahstan subliniază că nu există nicio alternativă la soluționarea pașnică a conflictelor și își reafirmă angajamentul față de principiile dreptului internațional, libertatea de navigație și asigurarea funcționării fiabile a rutelor internaționale de transport, logistică și energie”, precizează reprezentanții diplomației kazah.
Importanța strategiei Consorțiului Conductelor din Marea Caspică
Consorțiul Conductelor din Marea Caspică operează o conductă petroliară lungă de 1.510 kilometri, care face legătura între câmpurile de petrol din Kazahstan și portul Novorossiisk de la Marea Neagră, în Rusia. De aici, țițeiul este încărcat pe petroliere către piețele internaționale, inclusiv cele europene. Aproximativ 80% din exporturile de petrol ale Kazahstanului tranzitează această conductă.
Structura acționariatului CPC este compusă din Federația Rusă (31%) și un conglomerat de alte entități, printre care Kazahstanul și compania Chevron. Uniunea Europeană depinde puternic de această rută în eforturile sale de a înlocui importurile de țiței rusesc, situație care a condus Kazahstanul în poziția de al doilea cel mai mare furnizor de țiței către UE, la egalitate cu Norvegia și după Statele Unite.
Dependența UE de importurile de țiței și rolul Kazahstanului
Consumul de petrol reprezintă o parte semnificativă din mixul energetic al Uniunii Europene, însă statele membre nu dispun de rezerve importante de petrol, ceea ce explică necesitatea importurilor, care în 2024 au constituit aproximativ 97% din consumul total. În 2025, UE a importat 435 de milioane de tone de țiței, cu o valoare totală ce depășește 212 miliarde de euro.
Principalii trei furnizori de petrol către UE în 2025 au fost Statele Unite, Kazahstan și Norvegia, fiecare având o cotă situată între 12% și 15% din totalul importurilor. În clasament urmează Libia, Arabia Saudită, Nigeria, Irak și țările Consiliului de Cooperare al Golfului.
După izbucnirea războiului din Ucraina și eliminarea importurilor rusești, cota UE a importurilor din Rusia a scăzut de la 25,8% în 2021, la doar 2,2% în 2025, în timp ce volumul importurilor din SUA, Norvegia și Kazahstan a crescut semnificativ.
În 2025, livrările de țiței kazah către UE aproape că s-au dublat, ajungând la 55,8 milioane de tone, consolidând poziția Kazakhstanului drept al doilea furnizor de țiței al UE, cu o cotă de piață de aproximativ 12%.
„Știm că lumea are nevoie de petrolul Kazahstanului, iar noi suntem un furnizor foarte de încredere pentru partenerii noștri. În lumina restricțiilor din Strâmtoarea Ormuz, partenerii ne cer să mărim livrările”, a declarat ministrul kazah al Energiei, Erlan Akkenzhenov, citat de Reuters.
Totuși, Akkenzhenov a menționat că infrastructura și nivelul actual de producție limitează capacitatea de creștere imediată, în ciuda cererii crescute. Pentru a sprijini un eventual boost în producție, Kazahstanul a amânat lucrările de întreținere la câmpul Kashagan până în 2027 și este pregătit să crească volumul de petrol transportat prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC) de la 1,5 milioane de tone planificate la 2,2 milioane tone pe an sau mai mult.
Impactul întreruperilor asupra țărilor europene dependente
Austria și România sunt printre statele cele mai vulnerabile în cazul unei întreruperi prelungite a livrărilor de țiței din Kazahstan prin terminalul CPC. Kazahstanul asigură între 52% și 56% din importurile de țiței ale Austriei, iar estimările recente indică o creștere până la circa 60%.
România depinde semnificativ de țițeiul kazah, care reprezintă aproximativ 60% din volumele importate, acestea fiind destinate în principal rafinăriei Petromidia, cea mai mare din țară, operată de Rompetrol. România a importat anul trecut circa 5,5 milioane de tone de petrol din Kazahstan, echivalentul a 62% din totalul importurilor de țiței, pentru care a plătit circa 2,5 miliarde de euro.
În total, România a consumat anul trecut 11,4 milioane de tone de petrol, din care 8,9 milioane tone au fost importate, restul asigurate din producția internă, conform datelor Institutului Național de Statistică. Petromidia a prelucrat 5,37 milioane de tone de țiței în 2025, cu sprijinul și participarea semnificativă a KMG International și a statului român prin Ministerul Energiei.
Țițeiul importat ajunge în rafinărie prin terminale specializate, inclusiv Oil Terminal și terminalul offshore Midia Marine Terminal, un sistem Single Point Mooring amplasat la 8,6 kilometri în largul Mării Negre. Capacitatea de descărcare a terminalului este de 7.000 m³/h, permițând preluarea unui transport de până la 160.000 tone în 24-36 de ore.
La începutul anului 2026, ponderea țițeiului kazah în importuri a rămas dominantă, situându-se în jur de 63%. Importurile de țiței au scăzut cu peste 30% în primul trimestru al anului, comparativ cu perioada similară a anului precedent, un efect amplificat și de tensiunile din Orientul Mijlociu.
Potrivit raportului Rompetrol Rafinare pentru primul trimestru din 2026, Petromidia a procesat aproape 1,2 milioane tone de materii prime, predominant țiței kazah (KEBCO și CPC), furnizat cu sprijinul KazMunayGas, compania națională de petrol și gaze a Kazahstanului. Rafinăria a produs aproape un milion de tone de carburanți, care includ 330.000 tone de benzină și 614.000 tone de motorină, în condițiile unei opriri de circa trei săptămâni cauzate de reviziile operaționale.
Astfel, incidentele recente care au condus la suspendarea operațiunilor pe terminalul CPC pot avea un efect deosebit de important asupra securității energetice a UE și a țărilor dependente de petrolul kazah, în special România și Austria, precum și asupra piețelor globale deja afectate de tensiunile geopolitice și economice.
