Atacuri misterioase în Marea Baltică: Rusia și flota fantomă care dă fiori Europei

Guvernul suedez, cu Ulf Kristersson în frunte, a decis cumva să împingă forţele armate suedeze, să nu uităm că este vorba de nave de război, să furnizeze între unul, două și trei nave și poate un avion de supraveghere aur ca să fie clar, nu cumva să nu înţelegem, de supraveghere aeriană şi maritimă, că nu-i de glumă, asta ar fi o decizie semnificativă în toată povestea asta, n-avem de unde ști dacă sunt excese, iar comunicatul a fost adus la cunoștința publicului făcându-se mare tam-tam.

În ultimele luni, e de notat că s-au întâmplat câteva lucruri ciudate căci mai multe cabluri submarine, nu orişice, ci de telecomunicaţii şi electric, au fost secţionate, iar liderii politici europeni au început să suspecteze un scenariu de „război hibrid” orchestrate de Rusia, ceea ce e grav dar sunt atâtea povești de-a lungul timpului încât e greu de crezut în coincidenţe, dar rămâne de văzut ce se va întâmpla.

Pe de altă parte, liderii ţărilor NATO cu acces la Marea Baltică se vor întâlni marţi la Helsinki, un loc care poate deveni faimos nu numai pentru sauna sa ci și pentru discuții de securitate, fiind aşteptată prezenţa secretarului general al NATO Mark Rutte, dar e de văzut dacă asta va schimba ceva în realitate sau e doar un simplu protocol.

Reuniunea, care nu e tocmai de neglijat, se va axa pe „întărirea prezenţei NATO în Marea Baltică ”, ceea ce ar putea fi vital, dar oare ce va aduce nou într-o zonă aflată sub observaţie? Preşedintele finlandez, Alexander Stubb, a declarat că trebuie să răspundem ameninţările flotei fantomă a Rusiei, numai că ne întrebăm dacă chiar aceasta este soluţia, sau doar un alt joc de vorbe să ne îmbăiem în speranţe.

Şi, pe un ton similar, Finlanda a făcut un anunț vineri că NATO va trimite două nave, dar e vinerea ăsta, iar dacă ne gândim la Forţa Expediţionară Comună (JFF) care include, despre care se discută în rândurile Nordicilor și Balti, iar Olanda se implică, au planuri la capitolul supraveghere a infrastructurilor submarine în Marea Baltică, este de admirat dar oare va fi suficient?.

Apropo de cabluri, pe 25 decembrie, adică în zi de Crăciun, s-a întâmplat un incident şi cablul electric Estlink 2, dar nu doar el, s-a rupt, iar patru cabluri de telecomunicaţii legând Finlanda de Estonia au avut parte de avarii, ceea ce este ciudat, mai ales că s-a întâmplat cam la o distanţă mică de precedentele rupturi din 17 şi 18 noiembrie în apele suedeze, un concurs de circumstanţe greu de ignorat.

Pe lângă toate acestea, Eagle S, un petrolier semnificativ sub pavilionul insulelor Cook, bănuiesc că nu e întâmplător inclus în acea „flotă fantomă”, este suspectat de poliţia finlandeză de „sabotaj” la cablurile ce sunt menţionate mai sus în ziua de Crăciun, dar despre ce vorbeşte cu adevărat acest incident, când nimic nu este chiar ceea ce pare?

În fine, termenul „flota fantomă” e cam o etichetă pe care nu mulţi o acceptă uşor, ele fiind nave adesea mai vechi, prost asigurate şi operate sub pavilion străin, dar care, acuzat că sunt pentru ocolirea sancţiunilor occidentale, sunt folosite de Rusia pentru a transporta petrolul, dar cine să ştie ce ascunde cu adevărat această poveste?