Punctul echinocţiului de toamnă, numit şi „punct autumnal” , poate fi găsit pe sfera cerească la intersecţia eclipticii și ecuatorului ceresc, conform Observatorului Astronomic “V. Urseanu”. Soarele traversează această intersecție la această dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică.
Soarele, aflându-se în linie cu ecuatorul ceresc, răsare și apune în punctele cardinale est și vest în această perioadă. Durata zilelor și a nopților devine egală, indiferent de latitudine.
Există totuși excepții în regiunile polare, unde zona polului nord se scufundă în lunga noapte polară, în timp ce în zona polului sud Soarele rămâne deasupra orizontului timp de 6 luni, până la momentul echinocțiului de primăvară.
Pentru emisfera sudică, data de 22 septembrie semnifică începutul primăverii, în timp ce în emisfera nordică durata zilelor continuă să scadă și cea a nopților să crească până la solstițiul de iarnă, care are loc pe 21 decembrie.
În România, trecerea la ora oficială de iarnă (ora Europei de Est sau Timpul Legal Român) se va face în noaptea de sâmbătă spre duminică, adică pe 28-29 octombrie. Ora 4.00 devine ora 3.00 în acea noapte, rezultând cea mai lungă zi a anului pe 29 octombrie.
România abandonează ora de vară, care este în vigoare din ultima duminică a lunii martie, și revine la ora Europei de Est începând de duminică. Astfel, România va fi cu două ore înaintea timpului universal coordonat (UTC).
România se află în fusul orar 2, iar Timpul Legal Român este aplicat din ultima duminică a lunii octombrie până în ultima duminică a lunii martie. Diferența față de UTC este de trei ore în timpul perioadei de vară.
Parlamentul European a hotărât în martie 2019 să renunțe la schimbarea de oră, însă măsura trebuie să fie confirmată și de Parlamentele naționale și urmează să intre în vigoare începând cu anul 2021.
