Studiu alarmant: Răspunsurile eronate ale asistenților virtuali în tratarea cancerului
LEAD: Aproape jumătate dintre răspunsurile oferite de asistenții virtuali bazați pe inteligență artificială în legătură cu tratamentul cancerului conțin erori sau informații incomplete, conform unui studiu recent publicat în revista BMJ Open. Această situație ridică semne de întrebare privind siguranța și fiabilitatea acestor tehnologii în furnizarea de informații medicale, atrăgând atenția asupra riscurilor pe care le pot prezenta pentru pacienți.
Studiul efectuat de cercetători de la Lundquist Institute for Biomedical Innovation din cadrul Harbor-UCLA Medical Center a testat cele mai utilizate platforme de inteligență artificială, inclusiv Grok (xAI), ChatGPT (OpenAI), Gemini (Google), Meta AI și DeepSeek. Constatările sugerează că aceste sisteme pot orienta pacienții spre terapii alternative nevalidate, în detrimentul tratamentelor medicale standard, ceea ce este extrem de îngrijorător.
Detalii Specifice
Revista BMJ Open, o publicație științifică cu acces deschis, care publică exclusiv cercetări originale evaluate de experți independenți, a fost platforma de difuzare pentru aceste descoperiri. Răspunsurile generate de asistenții virtuali au fost evaluate de specialiști oncologi, care au constatat că 30% dintre ele au fost considerate „parțial problematice” — în mare parte corecte, dar incomplete — iar 19,6% au fost catalogate drept „foarte problematice”, conținând erori semnificative și lăsând loc interpretărilor subiective.
Cercetătorii au formulat întrebări concepute să conducă sistemele spre informații eronate, abordând teme frecvent vehiculate în spațiul public, cum ar fi legătura dintre tehnologia 5G sau utilizarea antiperspirantelor și cancer, siguranța steroizilor anabolizanți sau riscurile vaccinurilor. În privința terapiilor alternative, chatboturile au oferit inițial răspunsuri corecte, avertizând că astfel de opțiuni nu sunt susținute de dovezi științifice, dar ulterior au enumerat aceste terapii, precum acupunctura, medicina pe bază de plante și dietele anticancer.
Cercetătorii subliniază o tendință sistematică a acestor platforme de a prezenta un „echilibru fals”, acordând o importanță egală surselor științifice validate și surselor nevalidate. Această abordare poate induce în eroare pacienții și îi poate îndepărta de tratamentele aprobate medical. „Chatboturile evaluate au avut rezultate slabe în domenii medicale unde riscul de dezinformare este ridicat”, concluzionează autorii studiului, adăugând că utilizarea lor fără educație publică și supraveghere adecvată poate amplifica, nu reduce, răspândirea informațiilor eronate.
Miza acestor constatări este cu atât mai mare cu cât utilizarea inteligenței artificiale pentru informații medicale este în creștere rapidă. Un sondaj Gallup arată că aproximativ unul din patru adulți din Statele Unite apelează la astfel de instrumente pentru sfaturi legate de sănătate, adesea în căutarea unor răspunsuri rapide sau din cauza dificultății de acces la servicii medicale.
Nivelul de încredere rămâne însă limitat: doar o treime dintre utilizatori declară că au încredere în răspunsurile primite, în timp ce majoritatea manifestă rezerve. Specialiștii avertizează că informațiile eronate despre terapii alternative și suplimente sunt deja răspândite în mediul online, iar unele dintre aceste produse — neevaluate de autoritățile de reglementare — pot avea efecte adverse grave. Utilizarea lor poate întârzia accesul la tratamentele standard, cu consecințe potențial fatale.
Au fost semnalate și cazuri în care răspunsurile incorecte ale chatboturilor IA au generat îngrijorare inutilă în rândul pacienților, inclusiv prin estimări eronate privind prognosticul bolii. Această situație subliniază necesitatea unei reglementări mai stricte și a unei educații publice mai ample privind utilizarea inteligenței artificiale în domeniul sănătății.
