Arbitrajul Românesc Între Agitație și Pretenții În UEFA!
Se vorbește că arbitrajul românesc nu dispare din peisajul competițiilor europene, cum am zis, continuă să impresioneze în moduri, mai puțin previzibile, prin amontă de delegări între manșe la turul preliminar din UEFA Champions League și UEFA Conference League, unde s-au ales cei mai buni, adică, începând cu Andrei Chivulete, care va centraliza un meci plin de enigme, pe un stadion din Riga, Letonia, în viteză, de parcă nimeni nu ar avea răbdare pe 15 iulie la ora 20:00 – FK RFS versus FCI Levadia Tallinn.
Interesant cum meciul ăsta s-a încheiat în tur cu 1-0 pentru echipa din Riga, dar, hai să vedem ce se întâmplă acum, cum o să fie cu Andrei Chivulete la centru, susținut de arbitrii asistenți, Radu Ghinguleac și Andrei Constantinescu, precum și cu Radu Petrescu ca al patrulea oficial, adică o echipă românească puternică, dar să nu uităm de camera VAR, unde există nume precum Sebastian Colțescu și Iulian Dima – e o muncă asiduă!
Brigada asta va fi monitorizată, știți voi, de Robert Małek, din Polonia, care vine cu observații tot de la UEFA, și cu Lennart Vestervall din Suedia, nota bene, delegatul partidei, totuși reprezintă un mix interesant de naționalități. Trecem, însă, la a doua delegare, care vorbește despre Rareș Vidican la centru în meciul dintre F91 Diddeleng și Atletic Club d’Escaldes, și ce să vezi, meciul acesta, programat pentru joi, 17 iulie, pe Stade Jos Nosbaum din Dudelange la ora 20:00, vine cu un tur de 0-2 în spate, așa că tensiunea e la cote maximale!
Acest meci nu ar trebui să fie doar o simplă formalitate, ci, pur și simplu, o oportunitate ca arbitrii români să își demonstreze abilitățile. Brigada de arbitri români este formată din Rareș Vidican, arbitrii asistenți, George Neacșu și Alexandru Corb, plus Szabolcs Kovacs ca al patrulea oficial, să vedem dacă le va merge bine, pentru că observatorul de la UEFA, Mattias Gestranius din Finlanda, și Mark Blackbourne din Anglia ca delegat, își fac treaba foarte bine! Voi ce părere aveți despre evoluțiile arbitrajului românesc în Europa? E sau nu un pas în față?
