La un an de la sabotarea gazoductelor Nord Stream 1 și 2, la 26 septembrie, în Marea Baltică, misterul din jurul acestei acțiuni, inclusiv cu privire la autori, a rămas nerezolvat. Nici una dintre cele trei anchete judiciare efectuate de Germania, Suedia și Danemarca nu a făcut lumină în acest dosar care a inflamat comunitatea internațională și a fixat-o cu ochii pe Rusia.
Cine a sabotat gazoductele Nord Stream 1 și 2 la 26 septembrie 2022? După un an, enigma rămâne nerezolvată. În timp ce rușii, ucrainenii și americanii își pasează responsabilitatea, au fost lansate mai multe anchete în încercarea de a identifica persoana sau persoanele responsabile de acest act de sabotaj greu de crezut. Care este situația actuală?
Ce s-a întâmplat în Marea Baltică luni, 26 septembrie 2022? După un an, mai multe piese ale puzzle-ului lipsesc încă. În acea zi, institutele seismologice au înregistrat explozii în apropierea gazoductelor Nord Stream 1 și 2.
Aceste două conducte enorme, fiecare cu o lungime de peste 1 200 km și operate de gigantul energetic rus Gazprom, leagă Rusia de Germania și transportau cea mai mare parte a gazului rusesc către Europa.
Deși conductele erau închise în momentul incidentului, ele erau încă pline de gaz din motive tehnice. După explozie, gazul metan a scăpat în Marea Baltică. Au fost observate patru scurgeri majore: două pe partea suedeză și două pe partea daneză, rezumă Ouest-France.
Pe lângă faptul că a fost un dezastru ecologic, acest sabotaj a exacerbat tensiunile dintre Rusia și Occident, în timp ce Ucraina se află sub tirul Moscovei. Atenția s-a îndreptat rapid spre Rusia, care a contraatacat și a arătat cu degetul spre Statele Unite.
În urma exploziei acestor magistrale în valoare de miliarde de euro, Germania, Suedia și Danemarca au lansat trei anchete judiciare separate. Până în prezent, acestea nu au dus la nimic, deși procurorul suedez Mats Ljungqvist a declarat pentru AFP că se află „în faza finală a anchetei”.
În aprilie , el a declarat că „principala ipoteză este că un stat se află în spatele” acestui sabotaj, adăugând că autorii știau „foarte bine că vor lăsa urme”. Nimic spectaculos. Era cumva evident că o astfel de operațiune îndrăzneață și periculoasă este apanajul unui actor etatic, cu profesioniști în astfel de domenii. Și nu sunt multe țări care pot face asta.
Parchetul general german, intervievat de AFP, s-a arătat prudent și a declarat că, în acest stadiu, „nu este posibil să se facă declarații fiabile” cu privire la identitatea și motivele autorilor și nici „cu privire la chestiunea unui sprijin statal”.
În timp ce nici o anchetă internațională nu a ajuns încă la o concluzie, dacă va fi una oficială, presa a investigat și ea cazul. În martie, New York Times a afirmat, pe baza unor informații consultate de serviciile secrete americane, că în spatele sabotajului s-ar afla un „grup pro-ucrainean”, dar că liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, nu ar fi fost implicat.
În acela
