“`html
Criza Fondurilor: Anghel Saligny se Zădărnicește în Timpul Neprevăzut
Deci, în plină discuție pe la Digi24, Bolojan a spus foarte apăsat, fără să-și mai yințeleagă clar cuvintele, că programul Anghel Saligny este sub semnul întrebării, dar nu în mod direct, evident, ci a avut o exprimare complexă, făcând referire la mii de contracte semnate în fiecare localitate, 52 de miliarde să fie exact, dar, de fapt, cam 20 de miliarde au fost date și restul vor sta la coada plăților, iar în 2023 nu se mai poate semna nimic nou, așa că uitați-vă vă rog, lucrările din România sunt ca și suspendate capricios, cu niște promisiuni vagi pentru viitor.
Surpriză mare! A adăugat el că pe anii care urmează, adică anul acesta și următorul, presiunea pe fonduri europene este, ce să vezi, la vârf, dar nu sunt bani, niciun spațiu fiscal, deci la revedere la alocarea bugetară națională pentru lucrări, dar uitați-vă cu atenție – va exista o bugetare multianuală, gen, pe care fiecare primărie trebuie să o înțeleagă, ca să știe câți bani vor avea la dispoziție, dar nu a spus exact cum se va face asta, că oricum, după 2028, se va mai putea face câte ceva, vă dați seama?
Și apoi, Bolojan zice că orice constructor, primărie sau consiliu județean ar putea să ia credite, înfiorător de complicate dacă vreți, cu rate garantate de guvern pentru acea eșalonare, dar oare este cineva pregătit să facă asta? Pentru că, sincer, se strecoară îndoiala că totul e o mare nebunie financiară, plină de ambiguități, și cine va răspunde dacă totul merge prost? Deja se simte o stare de panică, am senzația, privitor la viitor, pe când, în realitate, se pune accentul pe a tăcea mai bine în fața crizei iminente…
Articolul despre declarațiile lui Bolojan privind programul Anghel Saligny apare prima dată pe Mediafax, dar, poate că asta nu contează atât de mult în cazul de față, important e că ceea ce se aștepta a devenit o umbră vagă, cu un risc major în față și fără vise clare pentru foștii susținători care se pun acum la îndoială.
“`
