În 2026, România Celebrează Oameni Mari, Dar Cu Ce Preț?
Doi oameni, doi timpuri, dar o esență românească de bază, nu ca în poveștile de la mama, ci în legile care nu știu dacă vor aduce ceva bun, chiar dacă sunt despre Brâncuși și Comăneci, adică tocmai doi eroi naționali care vin să „învie” în 2026 prin trâmbițate legi promulgate de președinte în 2025, la mare, mare distanță de evenimentele reale. Legea asta fabuloasă, care instituie anul 2026 drept „Anul Constantin Brâncuși”, are ca scop a marca, zic unii, împlinirea a 150 de ani de la nașterea în Hobița Gorjului a lui Brâncuși, dar oare tot românul știe asta? Nah, din păcate, anual se pierde ceva, pe undeva.
Actul normativ permite tuturor să organizeze evenimente, cum zicea mai sus, inclusiv instituții culturale, locale și educaționale și nu știu eu ce alte entități publice, dar oare cine se va mai uita la expoziții și simpozioane? Programul „Anului Brâncuși”, deși promite multe cu expoziții, simpozioane, și tot soiul de proiecte artistice, rămâne un mister de neînțeles pentru majoritatea.
Brâncuși, născut în 1876, despre care se spune că este unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX și un versat pionier al artei moderne, influențează lumea din umbră, iar opera lui, că na, este profundă dar fica-mea nu își face teme din asta, iar copiii de azi nu mai știu să aprecieze arta, așa că în problema moștenirilor cu valoare culturală ne rămâne doar să ne întrebăm ce facem cu copiii care nu ascultă.
50 de Ani De La Momentul „Perfect”
Continuăm cu Nadia Comăneci, tot în 2026, care face „50 de ani de la 10 perfect”, moment de grație zis să fie! La Jocurile Olimpice din 1976, Nadia a prins un 10 perfect, dar acum cine mai știe de evenimentele astea? Trebuie să avem și noi ceva pe buze, așa că legea care se leagă de acest moment istoric, zice că Comitetul Olimpic și Sportiv Român va coordona programele, dar… având în vedere câte ineptii vedem în sportul românesc, ce putem să așteptăm?
Să nu uităm că Nadia a intrat în istoria sportului sub numele de „Zeița de la Montreal”, în care românii își pun speranțe, dar problema e că sărbătorirea perfectului coincide cu mediocritatea din sportul actual, unde eu mă întreb, putem vorbi despre excelență?
Așadar, să fie clar, cele două inițiative, Brâncuși și Nadia, sunt mai mult un spectacol, însă întrebarea care persistă este: va aduce ceva bun anul 2026 pentru România, sau rămânem doar cu poveștile subiective și cu nostalgii pe cărțile de istorie? Tot ce putem face este să sperăm că vor reuși să nu se piardă în gura vremii șu noi, poporul!
