Sondaj CONAF: Companiile românești se adaptează la presiunile energetice crescute
LEAD: Într-un context economic european tot mai marcat de vulnerabilități energetice și tensiuni geopolitice, Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) a realizat un sondaj care arată că peste jumătate dintre antreprenorii români au început să implementeze măsuri de adaptare la aceste provocări, reflectând o schimbare de atitudine în mediul de afaceri, care devine din ce în ce mai proactiv.
Pe măsură ce energia revine în centrul marilor vulnerabilități economice ale Europei, companiile se confruntă cu o dublă provocare: evaluarea costurilor următorului șoc energetic și rapiditatea cu care pot schimba comportamentele care amplifică vulnerabilitatea. Tensiunile din Orientul Mijlociu și presiunile asupra piețelor energetice au readus în discuție măsuri care până recent erau considerate excepționale, precum extinderea muncii de acasă, limitarea zborurilor de serviciu și încurajarea transportului public. Acest context impune o schimbare a responsabilității, transferând-o de la autorități la companii, care trebuie să își adapteze strategiile nu doar pentru a reduce costurile, ci și pentru a construi o reziliență operațională într-un climat economic volatil.
Detalii Specifice
În acest context, CONAF a realizat un sondaj în rândul a 700 de antreprenori, membri ai organizației, pentru a evalua gradul de pregătire al companiilor românești în fața posibilelor măsuri de ajustare energetică. Datele sondajului arată că economia reală începe să reacționeze din proprie inițiativă, fără a mai aștepta intervenții guvernamentale, semn că presiunea energetică este deja integrată în strategiile de business. Astfel, 51% dintre antreprenorii respondenți afirmă că au adoptat deja recomandările, în timp ce 26% analizează aceste opțiuni. Doar 23% afirmă că, pentru moment, nu intenționează să le adopte.
Mediul antreprenorial românesc recunoaște urgența adaptării, însă viteza și amploarea acestei reacții variază considerabil în funcție de industrie, dimensiunea companiei, specificul activității și gradul de flexibilizare a muncii fără a afecta productivitatea. O componentă relevantă a acestei schimbări este mobilitatea angajaților; 66% dintre antreprenorii chestionați au transmis angajaților recomandarea de a utiliza transportul public, iar 61% dintre aceștia decontează costurile abonamentelor.
„Crizele energetice nu se gestionează doar prin decizii macroeconomice, ci și prin felul în care antreprenorii își schimbă reflexele. Antreprenorii români au înțeles că eficiența este o temă de cost și una de reziliență. Faptul că peste jumătate dintre respondenți au adoptat deja măsuri precum flexibilizarea muncii, reducerea deplasărilor sau încurajarea transportului public arată o maturizare importantă a mediului de afaceri. Dar arată, în același timp, și nevoia de politici publice care să susțină această tranziție, nu să o lase exclusiv pe umerii companiilor.”, a declarat Cristina Chiriac, președinta CONAF.
CONAF subliniază că măsurile de adaptare la presiunile energetice trebuie să fie construite pornind de la realitățile economice specifice fiecărui sector. Recomandările precum extinderea muncii de acasă sau limitarea deplasărilor profesionale au o aplicabilitate redusă în domenii esențiale precum producția, comerțul, serviciile directe, logistica, transporturile, sănătatea sau activitățile care presupun interacțiune fizică constantă. În aceste industrii, constrângerile operaționale fac imposibilă replicarea acelorași soluții utilizate în sectoarele cu o activitate mai digitalizată.
În același timp, CONAF evidențiază că antreprenorii pot deveni parteneri reali ai statului în gestionarea unor astfel de perioade de presiune, cu condiția existenței unui cadru predictibil, susținut prin stimulente și instrumente clare. Măsuri precum decontarea transportului public, investițiile în digitalizare, eficiența energetică a sediilor, optimizarea deplasărilor în interes de serviciu și flexibilizarea programului de lucru pot reduce presiunea asupra consumului, însă implică costuri administrative și financiare pentru companii.
„Nu putem vorbi despre responsabilitate energetică fără să vorbim despre competitivitate. Dacă cerem companiilor să își schimbe modul de lucru, trebuie să le oferim și cadrul prin care aceste schimbări devin sustenabile. În absența unor măsuri de sprijin, bunele intenții riscă să se oprească la nivel de recomandare. România are nevoie de o abordare pragmatică, în care statul și mediul de afaceri lucrează împreună pentru a reduce vulnerabilitățile economice.”, a mai transmis Cristina Chiriac.
CONAF explică faptul că actualul context energetic nu mai trebuie tratat ca o situație conjuncturală, ci ca un semnal de reașezare strategică pentru economie. Mobilitatea angajaților, modul de organizare a muncii și consumul de energie devin elemente interconectate care influențează direct competitivitatea și costurile de funcționare. Statul are rolul de a transforma recomandările venite la nivel european în politici aplicabile, adaptate la realitățile din economia locală. Angajații devin parte a acestui proces de ajustare, prin schimbarea comportamentelor zilnice și asumarea unei responsabilități colective față de costurile indirecte generate de crizele externe.
Sondajul realizat de CONAF confirmă că antreprenorii sunt dispuși să contribuie activ la efortul de adaptare, însă nu pot suporta singuri costurile tranziției, într-un context în care energia redevine un test de securitate, competitivitate și reziliență pentru întreaga economie europeană, inclusiv pentru România.
