Substanțele antiseptice din spitale contribuie la dezvoltarea bacteriilor rezistente, conform unui studiu recent
LEAD: Un nou studiu publicat pe 2 aprilie în jurnalul Environmental Science & Technology a evidențiat o problemă gravă în spitale: substanțele antiseptice utilizate pentru curățarea pielii pacienților pot rămâne pe diverse suprafețe timp de ore, facilitând apariția unor generații de bacterii care devin tot mai tolerante și, în cele din urmă, rezistente la aceste substanțe. Această descoperire a fost raportată de Live Science, evidențiind implicațiile pentru sănătatea publică și controlul infecțiilor.
Studiul a fost condus de Erica Hartmann, profesor de inginerie civilă și de mediu la Școala de Inginerie și Științe Aplicate McCormick din Northwestern, Illinois, și a arătat că bacteriile care dezvoltă toleranță față de antiseptice cum ar fi clorhexidina pot supraviețui în concentrații scăzute de aceste substanțe, în timp ce concentrațiile mari continuă să le ucidă. Această toleranță, deși nu este aceeași cu rezistența, poate duce la o proliferare a bacteriilor chiar și în prezența antisepticelor care în mod normal le-ar anihila.
Detalii Specifice
Studiul a urmărit bacteria tolerante la clorhexidină, o substanță utilizată frecvent pe pielea pacienților înainte de intervenții chirurgicale. Cercetătorii au realizat analize într-o unitate de terapie intensivă dintr-un centru medical din Illinois, unde au prelevat 219 probe de pe diverse suprafețe, cum ar fi paturi, butoane de apelare a asistentelor și chiuvete. Deși condițiile de curățenie erau satisfăcătoare, au izolat aproximativ 1.400 de bacterii, dintre care 36% prezentau toleranță la clorhexidină.
În laborator, cercetătorii au aplicat clorhexidină pe materiale precum plastic, metal și laminat, observând că urmele de antiseptic au persistat pe suprafețe timp de cel puțin 24 de ore, chiar și după curățarea cu apă și agenți chimici. Aceste urme, deși nu erau suficiente pentru a ucide bacteriile, creau un mediu în care bacteriile tolerante prosperau, având gene care le ofereau o avantaj față de cele sensibile.
Mai alarmant este faptul că echipa a descoperit bacterii tolerante la clorhexidină în toate camerele de spital, chiar și în zonele unde antisepticul nu a fost aplicat direct. Aceste bacterii au fost găsite în chiuvete, considerate „puncte fierbinți” pentru dezvoltarea toleranței și rezistenței bacteriene la antiseptice.
Chiuvetele spitalicești, generând aerosoli prin curgerea apei, pot contribui la răspândirea bacteriilor prin aer, iar cercetătorii au observat tulpini bacteriene tolerante pe feronerie și uși, sugerând o contaminare aeriană. Unele dintre aceste bacterii rezistente purtau plasmide, bucle de ADN care facilitează transferul de gene între bacterii, permițându-le să dezvolte rezistență nu doar la antiseptice, ci și la antibioticele utilizate ca ultimă soluție în tratamentele infecțioase.
Danna Gifford, lector în rezistență antimicrobiană la Universitatea din Manchester, a comentat că aceste descoperiri sugerează că rezistența la antibiotice poate fi accelerată doar prin expunerea la antiseptice, chiar și în absența utilizării directe a antibioticelor. Gifford a subliniat necesitatea unei abordări mai prudente în utilizarea clorhexidinei, mai ales în medii cu risc ridicat, și a recomandat limitarea utilizării acesteia la situațiile critice, având în vedere că săpunul și apa sunt adesea suficiente pentru curățenie.
Autorii studiului au subliniat că este nevoie de studii suplimentare pentru a analiza efectele acestor reziduuri antiseptice în alte medii, cum ar fi acasă sau în clinicile veterinare, pentru a înțelege mai bine impactul asupra bacteriilor. Hartmann a atras atenția asupra faptului că, fără intervenții adecvate, ne putem confrunta cu o situație în care antibioticele nu vor mai fi eficiente în tratamentul infecțiilor simple, cum ar fi cele dentare sau intervențiile chirurgicale.
