Specia rară de animal care trăiește pe teritoriul României se află acum pe cale de dispariție. După ce zeci de milioane de exemplare au fost ucise în întreaga lume, specialiștii atrag atenția că în ultimii ani aceasta a suferit cel mai rapid declin al populației.
O specie unică amenințată cu dispariția
Un animal unic care se găsește doar pe pământul României este amenințat cu dispariția. Conform unui articol publicat pe Fanatik, milioane de exemplare ale acestei specii rare au fost omorâte în întreaga lume, iar acum este considerată o prioritate în programele de conservare.
Conform cercetărilor, hârciogul este încă prezent pe teritoriul României. Experții consideră că există trei specii de Cricetus cricetus care se ascund în terenurile cu iarbă și înțelenite, unde își găsesc adăposturi și hibernează în vizuini.
Locuințele hârcioagelor sunt alcătuite dintr-un tunel diagonal și unul sau mai multe tuneluri verticale, având un diametru de 40-100 mm. Adâncimea vizuinilor depinde de vârsta și dimensiunea individului, iar iarna acestea pot ajunge până la 2 metri în adâncime, în timp ce vara sunt mai puțin adânci.
Rozătoarea cunoscută sub numele de grivan, cățelul pământului, cloțanul pătat sau hamster are o lungime a corpului de aproximativ 30 cm și o greutate între 200 și 400 de grame. Blana sa are o culoare brun-roșcată pe spate, burtă complet neagră și trei pete albe pe laturile gâtului.
Hârciogul este renumit pentru o caracteristică anatomică interesantă. Acesta are două formațiuni elastice sub maxilarul inferior, care îndeplinesc rolul de a transporta provizii în vizuină pentru perioada de iarnă.
Această specie deține recorduri impresionante în ceea ce privește adunarea de provizii. Potrivit unui articol publicat pe sor.ro, un hârciog a strâns 34 kg de mazăre, cartofi, porumb și lupin. Cu toate acestea, cantitatea medie adunată de această specie este de 2-3 kilograme de hrană.
Dieta hârciogului
Hârciogul se hrănește în principal cu hrană de origine vegetală, aceasta reprezentând 80% din dieta sa. Printre alimentele preferate se numără semințele, rădăcinile, fructele și părțile verzi ale plantelor precum lucernă, porumb, varză, sfeclă, grâu, rapiță, păpădie și mac.
Celelalte 20% din dieta hârciogului este formată din insecte, anelide, moluște și rozătoare mici. De asemenea, această specie în pericol de dispariție poate ajunge să consume între 200 și 400 de kilograme de boabe pe an. Cantitatea de hrană adunată pentru timpul iernii este de minim 1-1,5 kg.
Proviziile adunate de hârciog sunt consumate în timpul hibernării, în special în perioada de trezire. Această perioadă de repaus începe în luna octombrie și se încheie în martie, permițând acestor rozătoare să supraviețuiască în perioadele în care hrana este insuficientă și temperaturile sunt scăzute.
