Servicii stomatologice cu anestezie gratuită în spitale, dar bugetul CNAS pentru stomatologie rămâne insuficient
În timp ce mii de copii cu autism și urgențe stomatologice sunt nevoiți să-și rezolve problemele dentare fie prin mila cadrelor medicale, fie prin împrumuturi importante, un nou proiect al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) promite servicii stomatologice cu anestezie gratuită în spitale. Cu toate acestea, proiectul nu precizează dacă bugetul total este majorat, ceea ce ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea noilor măsuri. Medici stomatologi contactați de Libertatea susțin că fondurile alocate stomatologiei de la CNAS se termină în primele zile ale lunii, fapt care ar putea conduce la diminuarea fondurilor pentru cabinetele comunitare, punând în pericol accesul populației vulnerabile la servicii stomatologice de bază.
Cifrele alocărilor bugetare pentru stomatologie
Un proiect de Ordin lansat în dezbatere publică de CNAS urmărește extinderea pachetului de servicii stomatologice decontate și introducerea tratamentelor complexe sub sedare și anestezie generală în spitale, în special pentru copii și persoane cu dizabilități. Însă, o analiză a datelor privind bugetul arată că, deși intențiile sunt lăudabile, resursele financiare nu cresc, ci doar se redistribuie.
Conform Legii nr. 43/2026 privind bugetul de stat, Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) are un buget total de peste 82,7 miliarde de lei. Din această sumă, doar 492,04 milioane de lei sunt alocați pentru asistența medicală stomatologică, echivalent a 0,59% din întregul fond al sănătății.
Decontările efective pentru stomatologie în primele șase luni ale anului 2026 au fost de 238,24 milioane lei, aproape de execuția completă a sumei alocate.
„Suma alocată pe medic este modică. Un medic stomatolog specialist primește un plafon de bază de 6.000 de lei, însă 70% dintre medicii aflați în contract cu Casa sunt fără specialitate și primesc un plafon de 4.800 lei pe lună. Dacă în județ vin medicii noi în contract, plafonul scade până la 3.500 de lei. Având în vedere că o manoperă medie decontată este de 175 de lei, banii se termină în două sau trei zile. Un medic poate face circa 30 de plombe pe lună sau două proteze pentru un pensionar și fondurile se epuizează”, explică dr. Roxana Dumitrașcu, vicepreședinta Patronatului Medicilor Stomatologi din România (PMSR).
Consecințele financiare pentru pacienți: povești din teren
Maria Hulea, din Timișoara, mama unui tânăr de 22 de ani cu autism sever și a unei fetițe de 13 ani, relatează dificultățile întâmpinate în accesarea serviciilor stomatologice publice:
„Noi nu am beneficiat niciodată de fonduri prin Casa de Asigurări de Sănătate. Dacă pe copil îl apucă durerea de măsea la mijlocul sau la sfârșitul lunii, nu ai nicio șansă, fondurile sunt deja epuizate din prima zi. Înainte să găsim un medic generos, băiatul a avut o măsea spartă și o carie uriașă. Am mers la o policlinică privată, pentru că trebuia inhalosedat, și am plătit 1.500 de euro pentru o singură măsea! În final, am ajuns la doamna doctor Stănete, care l-a primit pe Rareș de 20 de ori gratuit, doar ca să-l acomodeze cu scaunul stomatologic. În spitalele publice din Timișoara nu există opțiunea de a duce un copil cu dizabilități să i se facă anestezie sau sedare gratuită”, povestește Maria Hulea.
Veniturile familiei, alcătuite din salariul de asistent personal și indemnizația de handicap, depășesc puțin pragul de 3.000 de lei și trebuie să acopere cheltuielile cu utilitățile, alimentația și terapiile, ceea ce face accesul la stomatologia privată aproape imposibil.
Experiența medicilor stomatologi în contract cu CNAS
Dr. Christiana Stănete, medic stomatolog în Timișoara, tratează preponderent copii, mulți proveniți din familii defavorizate sau cu dizabilități severe. Din primăvara anului 2026 este în contract cu CNAS din dorința de a oferi ajutor pacienților cu resurse financiare limitate.
„Plafonul meu lunar este de aproximativ 4.100 de lei, care se epuizează într-o singură zi, maxim două. Cu acești bani pot trata între 7 și 11 pacienți. Ce fac când vin urgențe sau copii cu abcese în restul lunii? Lucrez pro-bono. Am estimat că ofer servicii gratuite în valoare de 5.000 – 6.000 de lei lunar pentru că nu pot lăsa un copil să sufere în dureri atroce. Părinții copiilor cu autism care necesită anestezie generală și tratamente complexe nu au opțiuni în spitalele de stat locale. Sunt nevoiți să se ducă la spitale din Sibiu, Pitești sau chiar în Ungaria, unde tratamentele sub anestezie sunt mai ieftine decât în clinicile private mari din România”, povestește dr. Christiana Stănete.
Patronatul Medicilor Stomatologi avertizează asupra dezechilibrelor sistemice
Vicepreședinta PMSR, dr. Roxana Dumitrașcu, semnalează riscurile introducerii tratamentelor sub anestezie în spitale publice, fără majorarea fondurilor totale, ceea ce ar crea dezechilibre majore între sistemul public și cel privat.
- Concurență neloială între sectorul public și privat: Spitalul public beneficiază deja de spații, chirie, utilități, sterilizare și salarii plătite din alte fonduri publice, în timp ce cabinetul privat suportă toate aceste costuri din tariful fix decontat. Astfel, statul finanțează dublu sistemul public și defavorizează cabinetul privat.
- Deșertificarea medicală în mediul rural: Doar circa 15% dintre cabinetele stomatologice funcționează în rural. Dacă fondurile sunt redirecționate către spitalele din orașele mari, plafoanele pentru cabinetele rurale vor scădea semnificativ, forțând închiderea acestora.
- Sarcina financiară pe umerii medicilor: Codul Deontologic și CNAS obligă medicii să rezolve urgențele dentare, iar când fondul de 10% pentru urgențe, în valoare de aproximativ 400 de lei, se epuizează, medicul suportă costurile din propriul buzunar.
În acest context, PMSR solicită autorităților următoarele măsuri urgente pentru evitarea închiderii cabinetelor și pentru protejarea accesului pacienților la tratamente stomatologice de bază:
- Majorarea reală a bugetului național alocat stomatologiei până la garantarea unui plafon de cel puțin 10.000 de lei pe lună per medic, calculat pentru un program de 3 ore pe zi.
- Finanțarea separată și distinctă a spitalizărilor de zi, sedărilor și procedurilor ATI din bugetul spitalicesc, fără a diminua fondurile cabinetelor din comunitate.
- Garantarea unei clauze de nediminuare a fondurilor pentru furnizorii existenți, cu protecție specială pentru cabinetele din mediul rural.
- Publicarea unei analize de impact financiar și teritorial înaintea aprobării definitive a proiectului.
„Apreciem intenția CNAS de a aduce tarifele mai aproape de realitatea economică și de a include servicii esențiale, precum tratamentele sub sedare pentru copii. Însă un pachet mai larg de servicii, finanțat din aceiași bani insuficienți, înseamnă de fapt că banii decontați de stat se vor termina mult mai repede în fiecare lună. Riscăm ca pacienții să găsească ușile închise la cabinet după primele zile ale lunii”, a atras atenția prof. dr. Cristian Vlad, președintele PMSR, într-un comunicat de presă.
În februarie 2026, Ministerul Sănătății propunea înființarea cabinetelor stomatologice în spitalele de stat în cadrul programului AP-STOMA, o inițiativă aflată încă în stadiu de propunere. O parte din prevederile acestui program sunt incluse în noul proiect de Ordin al CNAS.
Dificultățile majore în accesarea serviciilor stomatologice
În prezent, aproximativ 80% dintre români plătesc integral tratamentele stomatologice din buzunarul propriu („out-of-pocket”). Patronatul Medicilor Stomatologi din România a propus recent o reformă care prevede transformarea Rezidențiatului în program cu taxă, măsură ce ar putea economisi peste 140 de milioane de lei anual. Acești bani ar putea fi utilizați pentru decontarea mai multor tratamente prin CNAS.
