Brazilia, sub presiunea câtorva titluri și a unui Ancelotti calm ca un ocean agitat!
Carlo Ancelotti, antrenorul naționalei Braziliei, spune că responsabilitatea e clară „câștigarea Cupei Mondiale din 2026” ceea ce provoacă o nebunie sportivă, însă, pe de altă parte, de la 2002, trofeul nu mai este cu noi, un decalaj de 24 de ani, unii ar spune o veșnicie, alții că e timpul pentru altceva, iar el chiar vine cu zâmbetul pe buze, ca un italian pe plajă în Rio.
Deci, Ancelotti, vino să ne spui despre această nouă viață. Se pare că a preluat funcția în luna mai, iar brazilienii sunt pe cale să-și dezvăluie talentul nebunesc, care e deranjant uneori în fotbal, dar uite că el, calmul Ancelotti, zice că „mă simt foarte bine datorită CBF” și bem câte o caipirinha după fiecare antrenament, de parcă nimeni nu ar avea nevoie de somn.
Locuiește deci în Rio, orașul viselor, cum altfel să numim o țară care are atâtea trofee? El spune că totul este „muito bonito”, ceea ce ne face să ne întrebăm dacă nu cumva își dorește și puțin românesc în carnețel, vorba aia, „nu mai exista supărarea”. Desigur, el apreciază viața dar, pe lângă asta, lucrează cu sezonarii, cu acea echipă care a adus cele mai multe trofee, mă rog, cu un palmares care face din Brazilia o națiune fotbalistică de top, sau așa ne place nouă să credem.
Însă Ancelotti, dragii mei, nu se amăgește, și-a acceptat postura cu răspunderea care vine odată cu iubirea. Știe deja că poporul băieților din Brazilia e pasionat, pasional de-a dreptul, iar datoria lui e să-i facă fericiți, adică să câștige, iar noi știm ce înseamnă asta, este vorba despre o Cupă Mondială în plus, iar așteptările sunt pe masă, la vedere, un meniu pe care să-l citești cu atenție, să nu cazi în desagă, cum s-ar spune. Băi, dar cine se mai îndoiește că a câștiga e tot ce contează, știm cu toții asta, dar e un drum lung până acolo, evident!
