Analiză politică: Scena politică românească în lumina alegerilor europene din 2024
Recent, cotidianul francez Liberation a adus în atenție scena politică românească actuală, investigând tendințele dominante și perspectivele politice pe care le oferă anul tumultuos electoral la care se așteaptă în România.
Potrivit analizei realizate de Liberation, alegerile europene din 2024 în România par a reflecta parțial ceea ce s-a întâmplat la scrutinurile legislative de acum patru ani. Cu toate acestea, există o serie de diferențe notabile în ceea ce privește actorii politici implicați, în special cei care contestă status quo-ul existent.
Inspirată din recentele evenimente politice, campania electorală actuală pare să fie condusă mai mult de furie și frică, dar și de o undă de speranță fragilă. Pentru a înțelege mai bine aceste dinamici, este util să aruncăm o privire retrospectivă asupra evoluțiilor politice din perioada post-2020, conform informațiilor oferite de Liberation.
O tendință esențială care a influențat opinia alegătorilor în alegerile din 2020 a fost resentimentul față de puterea de atunci a social-democraților (PSD), determinând o creștere semnificativă a partidelor care au surfat pe această undă de furie. De exemplu, Partidul liberal USR a obținut 15,5% din voturi, în timp ce formațiunea de extremă dreapta Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR) a înregistrat un salt spectaculos de popularitate de la 1% la 9% în câteva luni.
În urma unui an marcat puternic de impactul pandemiei de Covid-19, social-democrații au fost înlăturați de la putere după o dominație de aproape șapte ani. Mulți cetățeni au văzut acest eveniment ca pe o victorie a forțelor reformiste și un nou început în direcția unei schimbări semnificative. Cu toate acestea, victoria a fost percepută mai degrabă ca un vot de protest decât o aprobare clară a unor noi direcții politice, subliniind o discrepanță clară de percepție între electorat și elitele politice.
După o scurtă perioadă la guvernare într-o coaliție alături de PNL și UDMR, USR a fost eliminat abrupt de la putere după doar nouă luni, o mișcare decisivă făcută de președintele Klaus Iohannis pentru a submina stabilitatea coaliției și a impune o nouă configurație guvernamentală care să includă și social-democrații. Această decizie a contrazis clar voința exprimată de majoritatea alegătorilor români la scrutinul anterior.
O consecință crucială a acestor manevre politice a fost consolidarea partidului naționalist extremist AUR ca principală alternativă anti-establishment, ceea ce a condus la o creștere semnificativă a popularității sale de la 9% la peste 20,6% conform ultimelor sondaje (Inscop, martie 2024). AUR se situează acum pe poziția a doua în preferințele electorale, în spatele alianței PSD-PNL, în timp ce USR înregistrează o scădere, obținând 13,7% din intențiile de vot în cadrul unei coaliții de partide de centru-dreapta.
O altă forță politică emergentă alimentată de neîncrederea în establishmentul actual este partidul extremist SOS România, cu o orientare deschisă pro-rusă, care câștigă 6,4% din voturi conform studiilor de opinie recente. În total, peste 42% dintre români exprimă o dorință de schimbare, iar două treimi dintre aceștia se orientează către partide cu poziții extremiste. Mai mult de 70% dintre cetățeni consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, conform unui alt sondaj Inscop, în timp ce 60% apreciază că situația lor personală este mai precară decât acum cinci ani.
În ciuda prevalenței nemulțumirii și a dorinței de schimbare, 47% dintre alegători menționează în continuare alianța PSD-PNL ca principală opțiune politică. Această preferință acordată partidelor de guvernare le permite acestora să se prezinte ca soluția viabilă pentru evitarea haosului și extremismului, argumentând că continuitatea și stabilitatea guvernării sunt cruciale pentru valorificarea investițiilor uriașe efectuate în infrastructură prin intermediul Fondului de Redresare și Reziliență al UE și a fondurilor naționale.
Dintr-o altă perspectivă, în ciuda climatului polarizat și tensionat din societate, niciun partid major nu abordează cu prioritate temele fundamentale și complexe care afectează românii în prezent. Probleme precum subfinanțarea și subevaluarea sistemului de sănătate și de educație, capturarea instituțiilor statului de către partidele de guvernare, deficitele bugetare și comerciale care amplifică îndatorarea țării sunt subiecte esențiale absentate din dezbaterea electorală.
De asemenea, dezbaterea publică actuală pare să fie deviată de teme „importate”, care reflectă o agendă influențată de interese externe și care adesea sunt avantajoase pentru Rusia. Aspecte precum politica agricolă impusă de UE, necesitatea menținerii unui statut non-bloc în conflictele internaționale cum sunt cele din Ucraina sau chiar retragerea din organizații precum NATO sunt subiecte care domină discursul public, oferind partidelor alternative o rampă de lansare.
Cu toate acestea, în pofida stării generale de pesimism evidențiate în sondajele recente, există indicii de optimism. Potrivit acelorași studii de opinie, numărul românilor care apreciază că viața lor s-a îmbunătățit în ultimii cinci ani a crescut cu 26% în ultimele două decenii. În același timp, proporția celor care sunt mai puțin mulțumiți a scăzut cu 12%, iar cei care cred că țara merge într-o direcție greșită s-au redus cu 6%. Un impresionant 95% dintre respondenți declară acum că sunt mândri că sunt români, o creștere semnificativă față de 83% din urmă cu un deceniu.
Pe lângă sentimentele predominante de furie și frică care îndreaptă electoratul, factorii identitari și de suveranitate pot juca un rol crucial în scrutinul viitor. Odată cu consolidarea poziției României ca stat dezvoltat, cetățenii au început să își exprime tot mai des preocupările legate de identitate într-o context european ce pare adesea să îi neglijeze sau să îi subestimeze. Nu doar partidele extremiste, ci și cele tradiționale valorifică astăzi această preocupare crescută pentru suveranitate și identitate românească în raport cu instituțiile europene.
În concluzie, alegerile europene din 2024 vor fi nu doar un scrutin politic obișnuit, ci o etapă crucială în evoluția scènei politice românești, reflectând temerile, aspirațiile și evoluția socială a unei societăți aflate în plină tranziție politică și identitară.
