Amnistie fiscală pentru firme și persoane fizice: Guvernul promite un impact pozitiv de 9 miliarde de lei!

Guvernul a aprobat miercuri o ordonanță de urgență care prevede anularea unor obligații restante la bugetul de stat, atât pentru firme, cât și pentru persoane fizice. Aceasta include și bonificații și măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare. Estimările Ministerului de Finanțe indică o creștere a veniturilor la bugetul de stat cu 9 miliarde de lei, prin implementarea acestor măsuri.

„7,9 miliarde de lei sunt estimate din calculele făcute împreună cu ANAF pe componenta de îmbunătățire a colectării creanțelor bugetare, iar un miliard de lei pe componenta de cheltuieli, deci un total de aproximativ 9 miliarde de lei pentru ceea ce înseamnă influențe pozitive asupra deficitului bugetar”, a declarat ministrul Marcel Boloș.

„Este un pachet de măsuri extrem de complex care, pe de o parte, privește mediul de afaceri și, pe de altă parte, privește cheltuielile publice ale statului pentru o mai bună utilizare a fondurilor și sprijinirea cheltuielilor cu investițiile necesare în această perioadă de timp în care România accesează bugetele de investiții, pentru Planul Național de Redresare și Reziliență și Politica de Coeziune”, a explicat ministrul Boloș, citat de Agerpres.

Măsurile fiscale sunt împărțite în două categorii, potrivit lui Boloș.

„Pentru contribuabilii buni platnici care și-au achitat la timp impozitele și taxele, o bonificație de 3% din impozitul pe profit datorat și plătit sau, după caz, din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor va fi acordată în mod automat. Aceasta înseamnă că, prin decizie a ANAF, în mod automat va fi acordată bonificația care va putea fi utilizată pentru plata impozitelor și taxelor în anul 2025 sau, după caz, pentru compensarea cu alte accesorii sau alte datorii faţă de buget. Este un semn de respect pentru contribuabilii care și-au achitat la timp impozitele și taxele și, în același timp, o inițiativă care a fost aprobată de Guvern pentru a stimula conformarea voluntară, care este pasul cel mai firesc și cel mai normal pentru îmbunătăţirea colectării creanțelor bugetare”, a detaliat Boloș.

O a doua categorie de măsuri vizează contribuabilii cu debite restante înregistrate până la data de 31 august 2024. Aceștia se pot bucura de anularea accesoriilor – însemnând dobânzi, penalități de întârziere și penalități de nedeclarare – sub condiția achitării debitelor restante până la 25 noiembrie 2024.

„Pentru contribuabilii persoane juridice s-a aprobat anularea accesoriilor în procent de 100% din valoarea acestora, respectiv accesoriile însemnând dobânzi, penalități de întârziere și penalități de nedeclarare. Aici, după cum de asemenea se cunoaște din spațiul public, discutăm de 330.000 de contribuabili persoane juridice cu un debit restant de 32,4 miliarde de lei, iar pentru contribuabilii persoane fizice avem de asemenea înregistraţi cu debite restante la 31 august 2024 un număr de 848.000 de contribuabili cu o valoare de 39,2 miliarde lei. De menţionat că aici sunt incluse atât sumele din sentinţele penale pentru care nu se aplică acest regim de facilităţi fiscale, pe de o parte, și de asemenea sunt incluse sumele care privesc răspunderea extinsă a administratorilor, în valoare de 24,7 miliarde lei. Deci, suma aceasta care privește persoanele fizice este una extrem de consistentă pentru ceea ce înseamnă datoriile faţă de buget. După cum de asemenea se cunoaște din spațiul public, avem, în funcție de valoarea creanțelor, facilităţile fiscale, respectiv dacă aceste creanțe, respectiv datorii înregistrate la buget sunt până în 5.000 lei, anularea accesoriilor este în procent de 100%, iar de asemenea, din obligaţiile bugetare principale, avem anularea în procent de 50%. Dacă debitul înregistrat este de peste 5.000 lei, atunci anularea obligaţiilor principale este în procent de 25%”, a explicat șeful de la Finanțe.

Marcel Boloș a subliniat că măsura îi vizează pe cei 848.000 de contribuabili persoane fizice, MF ținând, pe lângă o colectare mai bună la bugetul de stat a debitelor restante, și la sprijinirea mediului de afaceri, care se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește activitățile economice pe care le desfășoară.

„A doua parte a măsurilor este cea care vizează mai buna utilizare a fondurilor publice alocate pentru diversele servicii publice. Nu sunt incluse autoritățile publice locale (…). Deci, primăriile, consiliile județene în continuare își pot implementa fără probleme investițiile și activităţile de asigurare a serviciilor publice în condiţii de normalitate. Mai mult decât atât, pentru autoritățile publice locale, în sprijinul acestora și al proiectelor de investiții pe care le implementează a fost majorat plafonul de contractare din trezoreria statului de împrumuturi pentru implementarea proiectelor de investiții la suma de 2 miliarde lei și, de asemenea, a fost aprobată majorarea plafonului de trageri cu suma de 700 de milioane lei. Totodată, o categorie de împrumuturi speciale pe care le derulăm cu autoritățile publice locale și prin intermediul împrumuturilor dintre trezoreria statului a fost majorată cu suma de 1,5 miliarde lei. De asemenea, partea de prefinanțări din fondurile europene, respectiv acordarea prefinanțărilor necesare pentru proiectele de investiții, a crescut la un procent de 30%. Cu alte cuvinte, este o măsură de flexibilizare a utilizării fondurilor europene și de facilitare a implementării proiectelor de investiții”, a detaliat ministrul.

Pe partea de cheltuieli publice, a continuat acesta, au fost introduse plafoanele pentru cheltuieli materiale și servicii la autoritățile și instituțiile publice ale statului.

„Aceste plafoane privesc media cheltuielilor înregistrate în perioada ianuarie-august 2024. De asemenea, doar pentru investițiile cu finanțare din bugetul de stat, fără a include primăriile și consiliile locale, respectiv consiliile județene, la nivelul autorităților și instituțiilor publice centrale avem plafonarea pentru componenta de investiții la nivelul mediei lunare a cheltuielilor din perioada ianuarie-august 2024. De asemenea, în perioada de până la sfârșitul anului, angajamentele privind consultanţă și expertiză, pregătire profesională, furnituri de birou și toate aceste cheltuieli care țin de activitatea administrativă a autorităților, respectiv a instituțiilor publice ale statului, nu mai pot fi efectuate astfel de angajamente. De asemenea, a fost aprobată plata în tranşe a cheltuielilor din sistemul judiciar pe o perioadă de 5 ani și, de asemenea, avem un set de măsuri pentru flexibilizarea alimentării fondului de rezervă bugetară, astfel încât cheltuielile de funcționare ale statului cu serviciile publice la nivel național să poată fi asigurate în bune condiții”, a adăugat el.

Potrivit ministrului, Ordonanța de Urgență aprobată miercuri prin care reglementează o serie de măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionării creanțelor bugetare și a deficitului bugetar este un act normativ care ține, pe de o parte, de o mai bună colectare a creanțelor bugetare și, pe de altă parte, de o utilizare rațională a fondurilor alocate pentru cheltuielile publice și, de asemenea, pentru sprijinirea investițiilor care sunt în curs de implementare din fondurile europene.

Măsurile care privesc îmbunătățirea colectării creanțelor bugetare ar putea aduce la buget 7,9 miliarde de lei, iar mai buna utilizare a fondurilor alocate pentru cheltuieli în zona serviciilor publice ar avea un impact de un miliard de lei, rezultatul fiind o influență pozitivă asupra deficitului bugetar de 9 miliarde de lei, a susținut ministrul, la briefingul de presă.

„7,9 miliarde de lei sunt estimate din calculele făcute împreună cu Agenția Națională de Administrare Fiscală pe componenta de îmbunătățire a colectării creanțelor bugetare și un miliard de lei pe componenta de cheltuieli. Deci, avem un total de aproximativ 9 miliarde lei pentru ceea ce înseamnă influențe pozitive asupra deficitului bugetar. Foarte important de precizat este că monitorizarea aceasta atentă și prudentă a deficitului bugetar este un obiectiv foarte important pentru ţara noastră, întrucât baza traiectoriei de ajustare a deficitului bugetar în planul fiscal structural, ca punct de pornire, o constituie deficitul bugetar la finalul anului 2024”, a subliniat Marcel Boloș.