Amnistie fiscală: Guvernul vrea să strângă 9 miliarde de lei, dar experții se îndoiesc de eficacitate

Guvernul a aprobat o amnistie fiscală pentru a strânge 9 miliarde de lei până la finalul lui noiembrie, în speranța de a echilibra deficitul bugetar. Această măsură a stârnit însă îngrijorare în rândul economiștilor, care se îndoiesc de eficacitatea ei și pun sub semnul întrebării impactul asupra încrederii cetățenilor în stat.

Experții spun că amnistia fiscală este o dovadă de disperare în fața deficitului bugetar, mai ales că România a fost avertizată repetat de Comisia Europeană cu privire la cheltuielile excesive. Executivul european estimează că deficitul bugetar va ajunge la 6,9% în acest an și a solicitat măsuri concrete de reducere.

Guvernul negociază la Bruxelles reducerea deficitului în 7 ani, iar premierul Marcel Ciolacu a promis că nu vor crește taxele în anul 2025. Cu toate acestea, amnistia fiscală pare să fie o soluție temporară și controversată pentru a rezolva o problemă mai amplă, care necesită o abordare strategică.

Ce a aprobat Guvernul?

Guvernul a aprobat anularea accesoriilor (dobânzi, penalități de întârziere și penalități de nedeclarare) pentru contribuabilii persoane juridice cu debite restante. Conform ministrului de finanțe, Marcel Boloș, se vor beneficia de această amnistie 330.000 de contribuabili persoane juridice, cu un debit restant de 32,4 miliarde de lei.

De asemenea, Guvernul a decis să acorde o bonificație de 3% la plata impozitelor pentru contribuabilii persoane fizice care sunt bun-platnici.

Autoritățile speră să obțină astfel 9 miliarde de lei la buget până la 25 noiembrie.

Critici dure din partea experților

Consultantul fiscal Adrian Bența a criticat amnistia fiscală, considerând-o o dovadă de disperare a Guvernului, mai ales că sumele datorate sunt foarte mari. Bența a subliniat că o amnistie fiscală nu ar trebui anunțată public, ci aplicată brusc, pentru a împiedica oamenii să acumuleze în mod voit datorii.

„E disperare mare la buget. Sumele datorate sunt de sute de miliarde de lei, dar domnul ministru Boloș părea optimist că le va strânge. Deci cred că se vor strânge, poate nu chiar 9 miliarde, dar 7-8 e posibil. În general, o amnistie nu se anunță, se face peste noapte pentru ca oamenii să nu acumuleze voit datorii. Dar cam la 2-3 ani apare câte o amnistie în România”, a declarat Bența.

Consultantul a adăugat că ultima amnistie a fost acordată în 2021.

„Știți cum este situația? Cei care nu-și plătesc impozitele au generat majorările de taxe și acum tot ei primesc și amnistia asta…”, a remarcat Bența.

Este important de menționat că Guvernul a majorat mai multe taxe în 2022 și 2023, iar în acest an au intrat în vigoare altele, cum ar fi taxa de 1% pe cifra de afaceri a marilor companii, taxa de 2% pe bănci și majorarea accizelor de la 1 iulie.

De asemenea, Coaliția PSD-PNL a adoptat la finalul anului trecut o lege prin care evaziunea fiscală sub pragul de un milion de euro nu se va mai pedepsi penal, dacă este achitată suma, plus un procent de 15%. Anterior, pragul era de 100.000 de euro.

Experții au criticat această lege la momentul respectiv, afirmând că este o încurajare la evaziune fiscală.

Emilian Duca: Firmele cu datorii sunt în faliment

Consultantul fiscal Emilian Duca se îndoiește de eficacitatea amnistiei fiscale, argumentând că marea majoritate a firmelor cu datorii sunt în insolvență.

„Teoretic la amnistii se obțin niște bani, dar sincer mă îndoiesc să strângă sume așa de mari. Cele mai multe sunt societăți comerciale sunt în faliment, acționarii sau administratorii nu se mai găsesc, ori au fost plasate pe numele unor albanezi sau sirieni etc. Sau sunt companii de stat care n-au plătit niciodată contribuții la buget”, a declarat Duca.

Soluții realiste pentru combaterea evaziunii

Duca consideră că amnistia fiscală nu este o soluție viabilă pentru a rezolva problema evaziunii fiscale. El sugerează o abordare mai strategică, care să implice controale mai eficiente și pedepse mai aspre pentru cei care încalcă legea.

„Când dai astfel de amnistii și reduceri de taxe trebuie să îți pui niște semne de întrebare. Apoi, cei care beneficiază ar trebui să aibă niște consecințe negative pentru a învăța să nu mai ajungă în situația asta. Pot să aibă controale sau să fie incluși pe o listă ca statul să știe că nu au bonitate. Iar dacă data viitoare nu mai achită taxele atunci să trimită direct executorul”, a subliniat Duca.

Consultantul a propus și interdicția pentru acționarii și administratorii firmelor cu datorii de a mai deschide firme, o măsură care ar putea fi aplicată prin hotărâri judecătorești. Aceștia ar trebui să poată ieși de pe lista neagră doar după ce își achită datoriile.

Paradozul: Evaziune fiscală mare, multe abuzuri ale Fiscului

Duca a evidențiat o situație paradoxală: în România există o evaziune fiscală ridicată, dar și multe abuzuri din partea Fiscului și a Direcției Antifraudă, care pierd apoi în instanță.

Conform Digi24, o treime din sancțiunile contestate în instanță au fost câștigate de contribuabili. Această situație demonstrează că există probleme atât la nivelul legislației fiscale, cât și la nivelul aplicării acesteia.

Amnistia fiscală: O soluție pe termen scurt, fără impact pe termen lung?

Duca a avertizat că amnistia fiscală este o soluție pe termen scurt, care nu va avea impact pe termen lung. El a subliniat că o mare parte din sumele strânse prin amnistii nu sunt recuperabile.

„Sumele care s-au strâns acolo sunt 90% nerecuperabile. Ne îmbătăm cu apă rece. Ar trebui făcut curat în listele alea cu datorii. Realitatea e că sumele acelea nu există. Dacă fură unul bani de la buget nu e prost să stea cu banii în curte așteptând să vină statul după ei… Se dorește coafarea doar unei situații”, a concluzionat Duca.