Amnistia fiscală: Noi modificări, mai multe confuzii?

La mai puțin de o lună de la intrarea în vigoare a Ordonanței de Urgență nr. 107/2024, care a deschis calea amnistiei fiscale pentru contribuabilii persoane fizice și juridice, Guvernul a modificat din nou regulile jocului. Ordonanța de Urgență nr. 112/2024, intrată în vigoare pe 25 septembrie 2024, aduce clarificări pentru anumiți debitori, dar generează și o serie de confuzii și potențiale discriminări.

Una dintre cele mai controversate modificări aduse de noua ordonanță vizează amnistia acordată debitorilor aflați în insolvență. Conform Legii nr. 85/2014 privind insolvența, administratorii speciali și judiciari au nevoie de acordul creditorilor pentru a beneficia de facilitățile fiscale. Această precizare, deși poate părea evidentă, a generat controverse. Pe de o parte, ea subliniază faptul că autoritățile fiscale nu au prioritate în recuperarea creanțelor în procedura insolvenței, ci trebuie să respecte ordinea de prioritate a creditorilor. Pe de altă parte, ea ridică o întrebare importantă: ce se întâmplă cu debitorii care nu obțin acordul creditorilor? Aceștia vor fi excluși din beneficiul amnistiei?

Discriminare la amnistia pentru persoane fizice?

Un alt aspect controversat al noii ordonanțe vizează anularea accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale stabilite prin decizii de impunere emise din oficiu pentru veniturile persoanelor fizice din anii 2019 și 2020. Amnistia se aplică doar în anumite condiții: deciziile trebuie să fie emise din oficiu, să vizeze anii 2019 și 2020, iar cererea de anulare trebuie depusă în termen de 90 de zile de la primirea deciziei de impunere, debitul principal fiind plătit în termenul legal.

Această modificare este surprinzătoare, ridicând mai multe semne de întrebare. De ce au fost selectați doar anii 2019 și 2020 pentru amnistie? Pare că această modificare vizează anumite decizii de impunere din oficiu care urmează să fie comunicate sau care au fost comunicate recent. Dar ce se întâmplă cu debitorii care au primit decizii de impunere din oficiu pentru alți ani, sau care au primit decizii pentru 2019 și 2020, dar au depășit deja termenul de 90 de zile pentru depunerea cererii de anulare?

O interpretare strictă a noii ordonanțe ar putea crea o situație de discriminare față de acești debitori, care îndeplinesc toate condițiile generale pentru amnistie, dar nu se încadrează în specificul acestei modificări. În aceste condiții, este esențial ca autoritățile să ofere clarificări cu privire la aplicarea acestei prevederi, pentru a evita situațiile de nedreptate.

Nelămuriri suplimentare la eșalonarea la plată

Noua ordonanță aduce și modificări importante în privința eșalonării la plată. Potrivit textului, accesoriile aferente creanțelor fiscale eșalonate la plată, cu termene de plată după data de 6 septembrie 2024, se amână la plată ca urmare a depunerii notificării privind intenția de a beneficia de amnistie. Cu alte cuvinte, debitorul nu mai este obligat să achite atât principalul, cât și accesoriile pentru a beneficia ulterior de restituirea acestora.

Însă, noua ordonanță lasă loc pentru mai multe interpretări, ridicând două întrebări importante. În primul rând, poate un debitor beneficia de anularea accesoriilor fără să depună notificare, dacă plătește atât principalul, cât și accesoriile și depune direct cererea de amnistie? Textul de lege inițial nu mai oferă această opțiune, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la aplicarea amnistiei în această variantă. Din rațiuni de echitate, ar trebui permisă și această variantă, dar contribuabilul ar trebui să fie conștient de riscul de interpretare restrictivă a noii ordonanțe.

În al doilea rând, accesoriile achitate la termen, cu scadență ulterioară datei de 6 septembrie 2024, care nu mai pot beneficia de amânarea la plată, mai pot fi restituite dacă notificarea privind intenția de a beneficia de amnistie a fost depusă după ce au fost plătite? Textul noii ordonanțe elimină complet prevederile anterioare cu privire la restituirea accesoriilor, lăsând un spațiu larg pentru interpretări.

Noua ordonanță introduce și o prevedere conform căreia debitorii care nu respectă condițiile eșalonării pot solicita modificarea acesteia în 30 de zile de la comunicarea deciziei privind pierderea valabilității amânării la plată. Această modificare este benefică, dar este posibil ca aplicarea ei să ridice probleme practice pentru debitorii care au beneficiat de amânarea la plată a accesoriilor, după ce au depus notificare pentru amnistie. Modificarea/reluarea eșalonării se poate face doar cu menținerea perioadei de eșalonare deja aprobate, ceea ce ar putea crea probleme de flux de numerar pentru debitorii care ar trebui să achite principalul și accesoriile în mai puține rate de eșalonare.

În concluzie, Ordonanța de Urgență nr. 112/2024 aduce modificări care clarifică anumite aspecte ale amnistiei fiscale, dar generează și o serie de confuzii și probleme practice. Este esențial ca autoritățile să ofere interpretări clare și precise ale noilor prevederi, pentru a evita situații de nedreptate și a asigura o aplicare corectă a amnistiei fiscale, conform scopului ei inițial.

Articol de opinie de Alex Slujitoru, Partener, și Emanuel Bondalici, Senior Managing Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal

Articol susținut de Deloitte România