Amenințarea dronelor: România pregătită să le doboare? Un general (r) critică întârzierile și lipsa unor prevederi esențiale!

Generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la comandamentul NATO de la Bruxelles, avertizează asupra unor lacune semnificative în proiectul de lege privind doborârea dronelor intrate ilegal în spațiul aerian românesc. El critică, printre altele, întârzierea cu care a fost pus în transparență decizională proiectul și lipsa unor prevederi specifice pentru dronele în derivă, care prezintă un risc major de a cădea într-o zonă populată.

„Militarii nu sunt ascultați în deciziile politice. Vorbesc de cei în activitate, de șeful Apărării. După nouă luni de zile, pentru a îndeplini misiunea de doborâre a dronelor, e nevoie de amendamente la patru legi… Avem acum în procedură de transparență decizională fosta Lege 257, care se referea la modul de acțiune împotriva aeronavelor care intră neautorizat în spațiul aerian. A mai fost în procedură Legea apărării, și cred că vor fi modificate încă două legi de organizare și funcționare a Ministerului Apărării și cea cu privire la regimul armelor și munițiilor. Legea veche avea precizări privind modul de acțiune împotriva aeronavelor, dar avea referiri specifice la aeronavele pilotate, și nu la modul de acțiune împotriva dronelor”, a explicat generalul (r) Virgil Bălăceanu, președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă și fost șef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei, într-o emisiune la Prima TV, conform News.ro.

Lipsa prevederilor pentru dronele în derivă: un risc major ignorat?

Bălăceanu recunoaște că legea poate fi perfecționată din punct de vedere al prevederilor privind modul de acțiune împotriva dronelor, dar consideră punerea în transparență decizională a actualului proiect un „pas înainte”. Cu toate acestea, el atrage atenția asupra unui aspect crucial care lipsește din proiect: „Ceea ce mă surprinde însă este că nu are prevederi cu privire la dronele în derivă. Noi trebuie să facem această distincție. Dronele în derivă ar reprezenta pericolul cel mai mare, pentru că ele apar în spațiul aerian și zborul lor nu mai este controlat. Datorită acțiunii apărării antiaeriene a ucrainenilor de pe porturile dunărene, traiectoria lor nu mai este controlată, au zbor dezordonat și atunci pericolul de a cădea într-o zonă populată se menține destul de mare. Am avut o asemenea situație, însă din fericire, a ajuns în Insula Marea Brăilei. Și am avut o situație de pătrundere a unei drone care a intrat destul de adânc în spațiul aerian al României, însă prezența n-a fost de lungă durată. A intrat și a ieșit”, a declarat generalul.

Războiul electronic: un nou tip de amenințare

Potrivit lui Virgil Bălăceanu, ultimele incidente aparțin războiului electronic, cu referire la ținte simulate. „Pentru cei care am trăit momentele din decembrie 1989, ne amintim că rușii au aplicat un război electronic dus către perfecțiune, astfel încât au fost ținte aeriene extrem de dense, care la un moment dat au determinat și folosirea rachetelor antiaeriene și a celorlalte sisteme de apărare anteriană, însă sigur nu au avut ce să lovească. Nu am avut nici o asemenea prevedere. Sigur că o țintă virtuală nu reprezintă un pericol legat de integritatea și de starea fizică a cetățenilor români, pentru că la lucrul acesta trebuie să ne gândim în primul rând, dar și ele trebuie luate în considerare, pentru că ar exprima o vulnerabilitate în activitatea sistemului nostru de apărare”, a punctat generalul în rezervă Virgil Bălăceanu.

Lipsa de preocupare pentru reconstrucția Rezervei Armatei României: un semnal îngrijorător

El este sceptic în privința aprobării proiectului în actualul Legislativ și menționează lipsa de preocupare a candidaților la Președinția României pentru „reconstrucția Rezervei Armatei României”, cu referire la serviciul militar. „Vom vedea în noul Parlament cât de preocupat este de problemele apărării, pentru că nu cred că actuala lege va ajunge în actualul Parlament. Avem extrem de multe întârzieri. Abia după nouă luni de zile, când avem situații evidente de punere în pericol a vieții, integrității fizice a cetățenilor români, apare acest proiect în transparență decizională. Pe de altă parte, nu văd o preocupare nici la candidații la alegerile prezidențiale cu privire la ce vom face pentru reconstrucția Rezervei Armatei României. Apelăm la formele voluntariatului, iar o lege de pregătire a populației pentru apărare este așteptată la fel, de aproape trei ani în Parlament, introducem serviciul voluntar soldat în termen sau vom fi obligați, datorită apropierii de conflictul din Ucraina, unul de uzură, să reintroducem serviciul militar obligatoriu? Din punctul acesta de vedere, am speranța că vom avea un președinte care să fie cu adevărat preocupat de problemele apărării, pornind de la probleme extrem de importante, care nu au fost abordate în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării”, a declarat generalul (r) Virgil Bălăceanu.

Ce prevede proiectul privind doborârea dronelor

Generalul Bălăceanu speră, pe de altă parte, că România va avea un Parlament și un Guvern mai apropiat de problemele apărării. „Pentru că n-am vrea ca abia un scenariu care ar însemna prezența rușilor la gurile Dunării să schimbe total atitudinea politicierilor și a țării noastre cu privire la problemele de apărare. Iată, pachetul de legi care întârzie în continuare cu privire la combaterea dronelor este un exemplu elocvent cât de târziu se mișcă lucrurile din punct de vedere al deciziilor politice care privesc apărarea și siguranța cetățenilor României”, a conchis generalul (r) Virgil Bălăceanu.

Luni, Ministerul Apărării Naționale a pus în transparență proiectul de lege privind controlul utilizării spațiului aerian național, care permite doborârea dronelor intrate ilegal pe teritoriul țării.

Proiectul prevede că vehiculul aerian care intră în spațiul aerian național poate fi distrus de mijloace de apărare aeriană, inclusiv cele de apărare aeriană cu baza la suprafață, naționale și/sau aliate partenere.

Forțele și mijloacele aeriene aparținând statelor aliate sau partenere pot participa la această operațiune, potrivit proiectului, în conformitate cu tratatele de apărare colectivă la care România este parte, sau potrivit tratatelor bilaterale privind acordarea reciprocă de garanții de securitate.