Senatul României adoptă amendamente controversate la legislația decarbonizării, riscând pierderea fondurilor europene
Senatul României a adoptat marți, 4 august, o serie de amendamente la legislația privind decarbonizarea, schimbări care pot avea consecințe financiare și structurale majore pentru țară. Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a avertizat asupra riscului unei blocări totale a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și asupra pierderii de miliarde de euro provenind din fonduri europene ca urmare a acestor modificări.
Impactul modificărilor asupra jaloanelor PNRR
Un element esențial al controversei este legat de Jalonul 114, care privește legislația decarbonizării. Acesta a fost deja considerat îndeplinit de către Comisia Europeană, fapt ce a permis României să acceseze fonduri importante pentru investiții. Modificarea retroactivă a regulilor, conform explicațiilor oferite de Dragoș Pîslaru, încalcă principiul de ireversibilitate a reformelor prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/241.
Reversibilitatea acestui jalon ar putea genera penalități financiare semnificativ mai mari decât cele anticipate pentru Jalonul 119a, în valoare de 972 milioane de euro. Jalonul 119a, coordonat de Ministerul Energiei, se referă la reforma pieței de energie electrică, respectiv înlocuirea cărbunelui în mixul energetic.
Reacții politice privind deciziile legislative
Sorin Șipoș, senator USR și lider al grupului USR din Senat, dar și membru al Comisiei pentru energie a Camerei superioare a Parlamentului, denunță „măsurile pompieristice” ale partidelor PSD și AUR în domeniul energiei. Acesta atrage atenția că aceste intervenții „pun în pericol jaloane PNRR care vor costa România 1,7 miliarde de euro”.
Consecințele asupra proiectelor de infrastructură și serviciilor publice
Adoptarea amendamentelor aduce riscul blocării cererilor de plată viitoare din cadrul PNRR. În consecință, România nu va mai putea depune Cererea de Plată nr. 5, pentru care toate condițiile fuseseră deja îndeplinite, precum și cererea finală nr. 6. Ministrul Investițiilor a subliniat că „blocarea fondurilor europene va afecta grav proiectele de infrastructură, spitale și școli”.
Premierul Ilie Bolojan avertizase încă din luna aprilie asupra importanței fondurilor europene pentru realizarea unor obiective majore, precum construcția Autostrăzii Moldovei, dezvoltarea școlilor și spitalelor, electrificarea căilor ferate și reabilitarea clădirilor publice.
Potrivit declarațiilor lui Bolojan, pentru a accesa aceste fonduri, România s-a angajat să realizeze reforme și să îndeplinească anumite jaloane până în vară. Nerespectarea acestora implică pierderea acestor sume considerabile.
Riscuri reputaționale și financiare suplimentare
Pe lângă pierderile financiare substanțiale, decizia de modificare retroactivă a legislației ar putea avea efecte negative asupra reputației României pe plan internațional. Agențiile de rating ar putea emite evaluări negative, afectând credibilitatea țării și capacitatea acesteia de a atrage investiții.
Dragoș Pîslaru avertizează asupra diferenței majore dintre negocierea tehnică cu Comisia Europeană și adoptarea legilor retroactive care anulează reforme deja finanțate. Astfel de măsuri pot submina încrederea și pot determina consecințe nedorite atât financiare, cât și de reputație pentru România.
În ansamblu, amendamentele adoptate de Senatul României la legislația decarbonizării riscă nu doar blocarea Planului Național de Redresare și Reziliență, ci și pierderea unor fonduri europene majore, afectând proiectele de infrastructură, sănătate și educație, dar și imaginea țării în fața partenerilor europeni și a investitorilor internaționali.
