Ambasadoarea SUA la NATO, Julianne Smith, a afirmat miercuri, 29 mai, că până la summitul NATO din iulie se va ajunge la un consens privind succesorul lui Jens Stoltenberg și că aliații discută în continuare candidaturile lui Klaus Iohannis și a lui Mark Rutte, cei doi contracandidați, a relatat Agerpres.
„Obiectivul nostru este să avem totul pregătit pentru summitul de la Washington”, a afirmat Julianne Smith, înaintea reuniunii informale a miniştrilor de externe din statele NATO de la Praga. Ea a precizat că aliaţii nu au luat nicio decizie și „continuă să dezbată” asupra celor doi candidaţi la postul de secretar general al NATO, premierul olandez Mark Rutte şi preşedintele Klaus Iohannis.
„Aşa cum este bine cunoscut, Mark Rutte beneficiază de un sprijin puternic, dar nu toţi aliaţii sunt dispuşi să-i aprobe candidatura. Prin urmare, ne aşteaptă mai multe discuţii pe acest front”, a spus diplomata americană Julianne Smith, a cărei ţară susţine numirea lui Rutte.
Ambasadoarea americană a mai spus că summitul de la Washington, care va avea loc între 9 și 11 iulie, va fi momentul „ideal pentru anunţarea succesorului” lui Jens Stoltenberg la șefia NATO, „indiferent cine va fi în cele din urmă”.
Politico: Iohannis, presat să se retragă din cursa pentru șefia NATO
Miniştrii de externe din Alianţa Nord-Atlantică se reunesc joi la Praga pentru a prefața deciziile summitului NATO de la Washington, iar cele mai multe țări consideră că Iohannis trebuie să se retragă din cursa pentru funcţia supremă în alianţă, a susținut publicația Politico.
„Iohannis a ajuns la o înțelegere cu aliații cheie pentru a părăsi cursa NATO până la începutul lunii iunie, sau cu o lună înainte de marele summit NATO de la Washington”, au declarat doi oficiali europeni de rang înalt, sub protecția anonimatului, pentru sursa citată.
Libertatea a cerut Administrației Prezidențiale un punct de vedere cu privire la varianta ca șeful statului să fi ajuns la o înțelegere, dar Cotroceniul a transmis că nu va face niciun comentariu asupra acestei întrebări.
După două luni de competiție, doar două țări sunt indecise în privința sprijinului acordat, este vorba despre Ungaria și Slovacia. Restul de 30 de ţări şi-au manifestat sprijinul pentru Mark Rutte.
Ungaria încă discută dacă să sprijine candidatura lui Rutte, a declarat miercuri, 29 mai, premierul ungar Viktor Orban. „Pe de o parte, el a spus că Ungaria ar trebui să părăsească Uniunea Europeană şi, pe de altă parte, că ar trebui să fim puşi în genunchi. Aceasta nu este cea mai bună modalitate de a ne câştiga sprijinul”, a spus el.
Premierul ungar a făcut astfel din nou referire la o declaraţie a lui Rutte legată de disputa între Bruxelles şi Budapesta asupra unei noi legi ungare ce interzice referirile la homosexualitate în şcoli. Cu această lege, Ungaria ”nu mai are ce să caute în Uniunea Europeană”, iar această ţară trebuie să fie “pusă în genunchi”, declara Mark Rutte în iunie 2021 la un summit european.
Iohannis nu are acceptul SUA pentru șefia NATO
În februarie, președintele României a spus că ar fi inadmisibil ca, după alegerile europarlamentare din iunie, nicio poziție relevantă în UE să nu fie ocupată de o persoană din Europa de Est. O lună mai târziu, pe 12 martie, Klaus Iohannis a anunțat că intră în competiţie pentru funcţia de secretar general al NATO, deținută acum de Jens Stoltenberg.
Înainte ca Iohannis să își manifeste public intenția, mai multe țări, precum Statele Unite, Marea Britanie, Franța și Germania, s-au pronunțat public în favoarea nominalizării lui Rutte. Ulterior, SUA au confirmat și prin ambasadorul la NATO că îl susțin pe Rutte pentru șefia Alianței, nu pe „prietenul” Iohannis.
La jumătatea lunii aprilie, Klaus Iohannis a declarat că există discuţii „foarte intense”, care vor continua, dar „chestiunile NATO nu se discută în public”.
Șeful NATO are un mandat de patru ani, care poate fi prelungit și este numit prin consens obținut prin consultări diplomatice de către cele 32 de state membre. În acest moment, Jens Stoltenberg deține funcția de secretar general, până în octombrie.
