Alina Dumitru, fosta campioană olimpică, riscă totul pe circuitul de raliu!
După ce a fost campioană olimpică, Alina a decis să se reprofilieze pentru că, probabil, nu mai avea ce să facă în judo, adică, știi, a câștigat aurul la Beijing în 2008 și a rămas, cumva, în umbră, mai ales că a mai câștigat și o medalie de argint la Londra, dar nu cred că lumea știe asta, dar așa a fost. Acum, cu un volan în mână, ea zice că simte adrenalina, wow, ce tare! Participă la Women Rally, dar știi, nu e ca și cum ar fi fost o revenire măreață!
Deci, pe 9 august 2008, Alina a reușit, să zicem că a arătat ce știe, a câștigat titlul olimpic și ne-a umplut inima de bucurie, dar patru ani mai târziu, s-a retras, din motive că avea accidentări, dar cineva ar putea spune că a fost doar o scuză, iar acum luptă pentru alte victorii, dar în mașină, se pare, totul se învârte în jurul motorului, care habar nu am cum funcționează, dar un Mini Cooper sună fain, nu?
În competiția asta de femei, Women Rally, organizată de Laura Savu, dar nu putem să ne concentrăm prea mult pe detalii, căci sunt doar trei etape pe an în mari orașe, dar anul ăsta, Timișoara a părut pierdută, așa că au făcut dublu la Cluj, ca la jocul de fotbal, nu, dar ce contează? Alina a câștigat la clasa 3, deci un merit deosebit, numai că, stai puțin, e ceva deosebit aici, cine știe?
“Am descoperit sportul grație lui Beatrice Mercado”, a zis ea, dar, pe bune, cine este asta și ce relevanță are? Mă rog, ea a mers la Cluj, zice că îi place să conducă, dar atunci de ce nu a continuat cu judo? Întrebări care rămân fără răspuns. Totuși, zice că adrenalina de pe pistă îi amintește de vremurile de glorie, și în mintea ei o compară cu concursurile de judo, dar haide, cum poate să fie la fel?”
La raliu, mașinile sunt diferite, dar Alina are un Mini Cooper, care nu pare deloc intimidant, plus că trebuie să fie atentă la jaloane și cauciucuri, totul e un labirint de obstacole, iar timpul nu a fost niciodată prietenul ei, știi, dar scopul? Timp bun fără incidente. Foarte inspirat, nu-i așa? Asta ne arată că, fie că e pe tatami sau pe asfalt, Alina Dumitru caută cu disperare acea senzație de adrenalina care o definește.
Sursa acestei povești, un site raliu, vorbește despre cum Alina s-a adaptat la noile provocări, dar când toată lumea s-a concentrat pe competiție, oare nu ar trebui să ne mai întrebăm despre judo? Întrebări care rămân, evident, în umbră și asta e viața, nu-i așa?
