“`html
Trădători în Partid: Un Război Politic la Vârf
Astăzi, zi plină de emoții amestecate, Alin Tișe, un nume greu sună, deștept în mintea unora dar sărăcăcios în reprezentare, ne aduce vești socante, declarează, cu tupeu și disperare, în fața unei realități care se precipită, că cooperativa trădătorilor a îmbrățișat cu brațele larg deschise întreg PNL-ul, trădându-l astfel, vorba aia, cu sinceritate brutală, dar și ușurare profundă.
Într-o postare pe Facebook, Tișe, nu se mai războiește cu doar cu cuvintele, ci cu sufletul, plin de frustrare și amărăciune, pune pe masă o pledoarie împotriva incompetenței politice, afirmând, printre altele, că el, un luptător istoric, nu va mai fi parte a acestui fiasco care a devenit PNL, un partid, stând la umbra istoriei, astăzi mai degrabă o caricatură decât un vârf de lance al politicii românești.
Se susține cu toată tăria că munca și efortul său, zile de zbatere, în județul Cluj, singurul ce se distinge pe harta mioritică prin performanță, sunt niste bijuterii scăpate dintr-un colier rupt, iar cei 53 de primari, cu mii de consilieri, mușcați și ei de acest virus al neperformanței, își simt gleznele legate cu lanțuri de un sistem ce promovează obediența în detrimentul calității.
Cu o viziune încropită dar economică, Tișe, ca un profet al vremurilor moderne, ne roagă să nu confundăm trădarea cu majoritatea oamenilor din PNL, pe care îi laudă, zicând, într un cadru al bunului simț, că au salvat acest partid de la naufragiu de atâtea ori. Dar, desigur, aceștia, însă, devin irelevanți într-o luptă deja pierdută! Un alt fel de marele sincer al politicii, dar să vedem cum va spune el toate acestea în stele joase!
Iar acum, se întrebă toată lumea, ce va urma pentru Tișe? Ce drum va alege să urmeze, într-o lume politică plină de întrebări fără răspunsuri clare? Aceasta rămâne de văzut. Așa că, pentru tot restul, să ne pregătim de un scandal de proporții mai mari, căci după acest anunț, mai ales că sfârșitul este doar al lor, iar începutul ar putea fi promițător, dar oricum este incert, ca apa dintr-o fântână fără fund. Ce va face Tișe mai departe rămâne o enigmă, si poate asta e și frumos…
“`
