Un vis de tineret pe scena Eurovisionului
Într-o zi însorită de primăvară, sala de repetiții răsună de acorduri vibrante, iar tinerii artiști își împărtășesc visurile cu entuziasm. Alexandra Căpitănescu, cu zâmbetul pe buze și energia specifică vârstei, se află în centrul atenției, pregătindu-se să își prezinte piesa cu care va reprezenta România la Eurovision 2026. Atmosfera este electrică, plină de emoție și nerăbdare, iar discuțiile despre competiția internațională sunt la ordinea zilei.
Cu o medie de vârstă de doar 20 de ani, Alexandra și trupa ei se află la un pas de a trăi visul oricărui artist: să cântă pe scena emblematică a Eurovisionului, care se va desfășura anul acesta la Viena. „Noi făceam glume despre Eurovision, dar nimeni nu credea că se va întâmpla cu adevărat”, povestește Luca Sofron, toboșarul trupei, amintindu-și cum glumele s-au transformat în realitate. Repetițiile au căpătat o nouă dimensiune când Alexandra a adus piesa „Choke me”, anunțând că se vor înscrie la selecțiile naționale. „Eram toți șocați. Unde? Ce facem?”, adaugă el, surpriza fiind evidentă în fiecare cuvânt.
Și-așa a început aventura lor, iar piesa a prins contur. De la primele note, s-a simțit că este ceva special. Au trecut cu ușurință de semifinalele naționale, devenind rapid favoriți, iar rețelele sociale au fost invadate de comentarii, atât pozitive, cât și critice, despre versurile piesei. „Am compus piesa împreună cu Matei și Călin Grăjdean. Inițial avea alt refren, dar am șlefuit-o și am ajuns la varianta finală”, explică Alexandra, având în vedere impactul pe care l-a avut creația lor asupra publicului. Deși anticipa reacțiile, ea nu s-a gândit vreodată că piesa ar putea genera atâtea controverse.
Curajul de a ieși din tipare
În ciuda criticilor, Alexandra și colegii săi își păstrează zâmbetele. „Ne amuzăm destul de tare”, recunoaște ea, răspunzând haterilor care nu înțeleg mesajul piesei. „Atât de cenzurată a devenit muzica din România încât nu mai avem voie să cântăm despre anumite chestii?”, se întreabă retoric, conștientă de provocările pe care le implică această alegere. Haterii, spune ea, nu sunt o problemă, ci o parte firească a succesului. „Pentru fiecare hater sunt o mie de susținători”, completează Thomas Cârcotă, pianistul trupei, subliniind că fiecare reacție negativă este o dovadă că piesa lor rezonează cu publicul.
Astfel, Alexandra Căpitănescu și trupa sa se îndreaptă spre Viena cu inima plină de speranță și determinare. Cu fiecare repetiție, cu fiecare reacție din social media, ei își construiesc nu doar cariera, ci și curajul de a fi ei înșiși. Aventura lor la Eurovision nu este doar o competiție, ci o declarație de independență artistică, o oportunitate de a aduce un mesaj puternic într-o lume care uneori pare să uite de visurile tinerilor.
