Alegerile Generale din 1939: Bărbati si Femei în Marea Cursa Electorală

Alegerile generale din 1-2 iunie 1939 au reprezentat un moment de cotitură în istoria României, fiind pentru prima dată când femeilor române li s-a permis să voteze, un drept câștigat după decenii de controverse. Actul legislativ a fost adoptat cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile din vara anului 1939, reprezentând un succes parțial al mișcării feministe.

Femeile puteau vota, dar nu puteau candida 

Noile prevederi legislative permiteau româncelor educate participarea la scrutin, cu mențiunea că femeile nu aveau dreptul să candideze pentru funcția de deputat, acest privilegiu fiind rezervat exclusiv bărbaților.

Legea electorală din mai 1939 specifica că femeile aveau drept de vot pentru alegerea deputaților, dar nu erau eligibile în Adunarea Deputaților. Prin urmare, femeile puteau vota, dar nu se puteau implica în politică mare din ipostaza de membru într-un partid.

Sfătuite să-și aleagă cariere care să le protejeze farmecul 

În anii ’30, ziarele românești se ocupau de dezbaterea implicării femeilor în afacerile de stat. Interdicția de implicare în politică era justificată ca un privilegiu acordat doamnelor, prea delicate pentru a face față „patimilor din politică” și tensiunilor specifice cluburilor politice. Din moment ce nu aveau drept de vot, participarea la negocierile electorale ar fi fost de prisos și chiar „suspectă” în ochii cetățenilor.

„Când va vota mulțimea femeilor, va fi timpul deslănțuirii pasiunilor”

Declarațiile ilustrelor personalități ale vremii reflectau îngrijorarea față de implicarea activă a femeilor în politică, sugerând că aceasta ar putea duce la tulburări. În pofida controversei, două femei curajoase au votat la alegerile universitare din 1929, deschizând calea către o emancipare care avea să se consolideze ulterior.

Primele femei care au votat în România

Vera Myller-Lebedeff și Elena Densușianu-Puşcariu au fost primele femei din România care și-au exercitat dreptul la vot, valorificând o lacună legislativă și provocând reacții contradictorii în societate. Gestul lor a stârnit dezbateri aprinse, dar a reprezentat un pas important spre egalitatea de gen în cadrul procesului electoral.

Soluție pentru femeile casnice care nu au primit drept de vot

Avocata Margareta Paximade a criticat noile prevederi legale din 1939, considerând că acestea discrimină femeile și acordă drept de vot doar unei anumite categorii. Propunând o soluție satirică, avocata a subliniat neajunsurile unei legislații care excludea femeile casnice și le reducea rolul la muncă nerecunoscută.

Dreptul deplin la vot, la instalarea comunismului

Emanciparea femeilor în ceea ce privește dreptul la vot a fost un proces gradual, culminând cu obținerea acestui drept fără restricții în noiembrie 1946, odată cu schimbarea regimului politic. Acest moment a reprezentat o victorie a luptei pentru egalitate de gen și a deschis calea spre participarea activă a femeilor în procesul democratic.

Tags: Alegerile generale din 1939, Dreptul femeilor la vot, Emanciparea femeilor