Alegerea parlamentului în Ungaria: Mize politice și geopolitice în scrutinul din 2026
LEAD: Ungaria se pregătește să voteze duminică pentru un nou parlament, într-un scrutin care are implicații semnificative atât pe plan intern, cât și internațional. Atenția este îndreptată nu doar către rezultatele alegerilor de către Uniunea Europeană, ci și de către Statele Unite și Rusia, având în vedere contextul geopolitic complex în care se desfășoară aceste alegeri.
Conform sondajelor de opinie, premierul Viktor Orban și partidul său naționalist Fidesz, care au condus țara timp de 16 ani, ar putea pierde majoritatea în fața formațiunii de centru-dreapta, pro-europeane, Tisza. Aceasta este condusă de Peter Magyar, un fost colaborator al lui Orban, care promite o redirecționare a politicii interne și externe a Ungariei, ceea ce ar putea schimba semnificativ peisajul politic al țării.
Cum se desfășoară votul
Aproximativ 8 milioane de cetățeni maghiari sunt așteptați să se prezinte la urne pentru a alege cei 199 de membri ai Parlamentului. Sistemul electoral din Ungaria este mixt, 106 deputați fiind aleși în circumscripții uninominale, în timp ce ceilalți 93 vor fi desemnați pe baza listelor naționale ale partidelor și minorităților etnice.
Cetățenii maghiari care locuiesc în străinătate, cărora guvernul Orban le-a acordat cetățenie, au dreptul de a vota prin corespondență pe listele partidelor. Potrivit Oficiului Național Electoral, aproximativ 500.000 de astfel de persoane s-au înregistrat pentru alegerile din 2026, majoritatea fiind susținători tradiționali ai Fidesz. Cei care au o adresă înregistrată în țară sunt obligați să voteze personal, fie în Ungaria, fie la reprezentanțele diplomatice din străinătate.
Pragul electoral pentru ca un partid să obțină un loc în parlament este de 5%. Secțiile de votare vor fi deschise între orele 6.00 și 19.00, ora locală (7.00 – 20.00, ora României), iar rezultatele preliminare sunt așteptate să fie anunțate duminică seara.
Ce urmează după alegeri?
După anunțarea rezultatelor, președintele Ungariei, Tamas Sulyok, va convoca noul parlament în termen de 30 de zile, cel mai probabil în luna mai. Conform procedurii stabilite, prim-ministrul este ales de parlament prin vot cu majoritate simplă, pe baza unei propuneri făcute de președintele țării, care de obicei provine din partea partidului câștigător.
Dacă parlamentul nu aprobă propunerea președintelui, un alt candidat poate fi nominalizat în termen de 15 zile. În cazul unui nou impas, președintele are posibilitatea de a dizolva legislativul și de a convoca alegeri anticipate, ceea ce ar putea duce la o instabilitate politică suplimentară.
Scenarii posibile după vot
Grupul de reflecție Political Capital din Budapesta a schițat mai multe scenarii posibile privind rezultatul scrutinului:
- Majoritate constituțională de două treimi pentru Fidesz: Ar permite guvernului Orban să continue modificarea instituțiilor fără restricții, reducând și mai mult autonomia acestora.
- Majoritate semnificativă pentru Fidesz: Menținerea status quo-ului politic, iar politica externă ar rămâne în linii mari aceeași.
- Majoritate restrânsă a Fidesz: Ar putea genera o situație politică instabilă, cu o opoziție mai puternică și un echilibru fragil al puterii.
- Majoritate de două treimi pentru Tisza: Ar deschide calea unei reforme instituționale profunde și ar permite restructurarea instituțiilor-cheie.
- Majoritate semnificativă pentru Tisza: Ar aduce schimbări notabile, dar insuficiente pentru o transformare radicală a sistemului politic, menținând tensiunile politice.
- Majoritate strânsă pentru Tisza: Ar duce la o guvernare fragilă, marcată de incertitudine și riscuri, cu posibile contestări ale rezultatelor și proteste publice.
- Fără un câștigător clar: Ar putea genera un peisaj politic fragmentat, cu dificultăți în formarea unei coaliții, iar partidul de extremă dreapta Mi Hazank ar putea deveni un factor decisiv.
Rezultatul alegerilor din Ungaria va avea implicații majore, nu doar pentru viitorul țării, ci și pentru relațiile sale cu Uniunea Europeană și alți actori internaționali, conturând astfel un nou capitol în istoria politică a națiunii.
