Alegerile din SUA: Ucraina la un răscruce de drumuri

Pentru mulţi ucraineni, rezultatul scrutinului din SUA din 5 noiembrie şi impactul său asupra războiului cu Rusia par acum mai puţin hotărâtoare decât odată, remarcă vineri Reuters. Chiar şi cu sprijinul militar şi financiar fără precedent oferit de administraţia lui Joe Biden, pierderile Ucrainei pe frontul din estul ţării s-au accelerat. Kievul a devenit tot mai iritat de reticenţa lui Biden de a autoriza atacurile occidentale asupra ţintelor din interiorul Rusiei.

Între timp, Donald Trump, candidatul republican, a criticat atitudinea administraţiei Biden, pe care o consideră prea receptivă la cererile lui Volodimir Zelenski, descriindu-l drept „cel mai bun agent de vânzări de pe planetă”. Trump a promis că, dacă va reveni la Casa Albă, va pune rapid capăt conflictului ruso-ucrainean, fără a detalia cum ar putea face acest lucru.

Această situaţie îi lasă pe mulţi ucraineni, atât oficiali, cât şi civili, indecisi cu privire la preferinţa lor pentru câştigătorul cursei prezidenţiale. Un miner pensionar din regiunea Doneţk, pe care Rusia încearcă să o cucerească, exprimă o opinie comună: „Dacă Harris câştigă, vom avea o continuarea a asistenţei superficiale pentru Ucraina. Vor vorbi, dar nu vor face nimic. Dacă Trump câştigă, cel mai probabil va căuta sfârşitul războiului şi va ceda o parte din teritoriul ucrainean. În orice caz, Ucraina va pierde ceva.”

Trump, o enigmă pentru ucraineni

Din februarie 2022, Congresul SUA a aprobat circa 175 de miliarde de dolari pentru Ucraina, din care aproximativ 56 de miliarde reprezintă ajutor militar direct. Uniunea Europeană a oferit până în septembrie 2023 asistenţă de 118 miliarde de euro pentru Kiev.

Cu toate acestea, Zelenski acuză că ajutorul a fost insuficient şi a venit prea târziu pentru a inversa cursul războiului. El susține că Ucraina a primit doar 10% din ajutorul de peste 61 de miliarde de dolari aprobat de Congresul SUA în aprilie.

Un diplomat european la Kiev spune că oficialii ucraineni sunt mai puţin îngrijoraţi de o posibilă victorie a lui Trump decât s-ar crede. “Trump măcar s-ar putea să mişte puţin lucrurile”, afirmă diplomatul.

Cu toate acestea, incertitudinea cu privire la modul în care Trump ar acţiona pentru a pune în aplicare promisiunea sa de a pune capăt conflictului provoacă nelinişte. Un analist politic de la Kiev, Volodimir Fesenko, crede că Trump ar putea intensifica ajutorul economic pentru Ucraina, dar ar putea şi ameninţa Kievul cu sistarea ajutorului, forţând Ucraina să negocieze cu Rusia de pe poziţii nefavorabile.

„Principala problemă este că Trump promite iniţierea negocierilor pentru oprirea războiului din Ucraina imediat după victoria sa, dar nu ştim în ce termeni”, subliniază Fesenko.

Cât de fermă va fi Kamala Harris?

Deşi Kievul ar prefera o victorie a lui Harris, Zelenski şi guvernul său au evitat să ia poziţie clară pentru unul dintre candidaţi.

În ciuda tuturor incertitudinilor, “viitorul nostru depinde de ce se întâmplă pe 5 noiembrie”, afirmă Vitali Novak, director comercial din industria mass-media ucraineană. “Acesta va fi un moment de răscruce pentru evoluţia ulterioară a evenimentelor. Vom continua pe acelaşi drum, sau vom asista la o schimbare radicală?”

Înfrângerea completă a Rusiei, un scenariu neverosimil

Putin a cerut în iunie retragerea trupelor ucrainene din cele patru provincii revendicate de Rusia (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea Ucrainei la aspiraţia de aderare la NATO. Această propunere, bazată pe un acord nefinalizat la tratativele din martie-aprilie 2022 la Istanbul, a fost respinsă categoric de Ucraina şi aliaţii săi occidentali.

Zelenski a prezentat în septembrie aliaţilor săi un “plan de victorie” în războiul cu Rusia. Planul, care pleacă de la presupoziţia unei înfrângeri totale a Rusiei, a fost primit cu reticenţă de către occidentali. Documentul solicită mai multe arme pentru Ucraina, inclusiv un “pachet de descurajare non-nucleară”, aderarea la NATO şi posibilitatea de a ataca teritoriul rus cu rachete cu rază lungă de acţiune.

În urma acestei solicitări, Putin a revizuit doctrina nucleară a Rusiei, permitând represalii nucleare în cazul atacurilor convenţionale masive asupra teritoriului rus sau al Belarusului, chiar dacă acestea sunt efectuate de o ţară care nu deţine arme nucleare, dar care este susţinută de puteri nucleare.