Alegerile din SUA: Ucraina între speranța unui progres și incertitudinea viitorului

Pe 5 noiembrie, Statele Unite ale Americii vor organiza alegeri prezidențiale, iar rezultatele scrutinului vor avea un impact semnificativ asupra războiului din Ucraina. Deși administrația președintelui democrat Joe Biden a oferit Ucrainei sprijin militar și financiar fără precedent, pierderile Kievului pe frontul din estul țării s-au accelerat, iar președintele Volodimir Zelenski a exprimat tot mai multă iritare față de reticența Washingtonului de a autoriza atacuri asupra țintelor din interiorul Rusiei.

Candidatul republican Donald Trump a criticat în repetate rânduri ajutorul masiv oferit de administrația americană Ucrainei, pe care l-a descris drept „cel mai bun agent de vânzări de pe planetă”. Trump a promis că, dacă va fi reales, va pune rapid capăt războiului, fără a explica vreodată cum ar putea face acest lucru.

Acest context a dus la o creștere a incertitudinii în rândul ucrainenilor, atât oficiali, cât și civili, în ceea ce privește preferința lor pentru câștigătorul alegerilor din SUA. Oamenii din Ucraina, cei care au simțit cel mai dureros impact al războiului, sunt îngrijorați de viitorul lor și de modul în care acesta va fi influențat de deciziile Washingtonului.

„Dacă Harris câștigă, vom avea continuarea asistenței superficiale pentru Ucraina, adică vor vorbi dar nu vor face nimic”, crede un miner ucrainean pensionar din regiunea Donețk. „Dacă Trump câștigă, cel mai probabil el va căuta sfârşitul războiului și va ceda (Rusiei) o parte din teritoriul ucrainean”, prin urmare, „în orice caz, Ucraina pierde” ceva, estimează același ucrainean.

Deși Congresul american a aprobat aproximativ 175 de miliarde de dolari ca asistență pentru Kiev, din care aproximativ 56 de miliarde reprezintă ajutor militar direct, președintele Zelenski acuză că acest ajutor a fost prea puțin și a venit prea târziu. El a declarat că Ucraina a primit doar 10% din ajutorul de peste 61 de miliarde de dolari aprobat de Congresul american în aprilie.

Un diplomat european aflat la post la Kiev a declarat agenției Reuters că oficialii ucraineni sunt acum mai puțin îngrijorați de o posibilă victorie a lui Trump decât s-ar putea crede. „Trump măcar s-ar putea să miște puţin lucrurile”, apreciază diplomatul.

Totuși, incertitudinea cu privire la modul în care ar proceda Trump pentru a-și pune în aplicare intenția de soluționare a războiului ruso-ucrainean provoacă totuși neliniște. Un analist politic de la Kiev, Volodimir Fesenko, anticipează un scenariu în care Trump ar putea spori ajutorul economic pentru Ucraina, în pofida criticilor formulate pe acest subiect, și în același timp ar putea folosi pârghii economice pentru a forța Rusia să vină la masa negocierilor.

„Principala problemă este că Trump promite inițierea negocierilor pentru oprirea războiului din Ucraina imediat după victoria sa, dar nu ştim în ce termeni”, subliniază analistul citat.

Fesenko vede o veste bună în promisiunile candidatei democrate Kamala Harris de a continua susţinerea Ucrainei, dar avertizând că ar putea surveni schimbări în abordarea unei viitoare administrații democrate. „Aproape nimeni nu se îndoiește că ea va continua actuala politică a lui Biden de susţinere a Ucrainei, dar va fi această politică mai hotărâtă, sau Kamala Harris, de exemplu, va înclina de asemenea către iniţierea de negocieri pentru a pune capăt războiului?”, se întreabă Volodimir Fesenko.

La nivelul declaraţiilor oficiale, Zelenski şi guvernul său au fost precauţi să ia partea vreunuia dintre candidații la președinția SUA. Deși Kievul ar prefera totuși o victorie a Kamalei Harris, manifestarea acestei preferințe i-ar putea complica relațiile cu Trump dacă acesta ar câștiga alegerile.

„Viitorul nostru depinde de ce se întâmplă pe 5 noiembrie, nici mai mult, nici mai puţin. Acesta va fi un moment de răscruce pentru evoluţia ulterioară a evenimentelor, dacă vor continua la fel ca până acum sau dacă vom vedea o schimbare radicală”, concluzionează Vitali Novak, un director comercial din industria mass-media ucraineană.

Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut în luna iunie retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) și renunțarea de către Ucraina la aspirația de aderare la NATO. Această propunere a fost respinsă categoric de Ucraina și de aliații ei occidentali, în special SUA, care au precizat că sprijină doar „formula de pace” prezentată la sfârşitul anului 2022 de Zelenski.

Între timp, preşedintele ucrainean a elaborat un „plan de victorie” al Ucrainei în războiul cu Rusia, pe care le-a prezentat în septembrie aliaţilor săi. Planul pleacă de la presupoziția unei înfrângeri totale a Rusiei în război, obiectiv considerat nerealist de unii oficiali americani, și a fost primit cu reticență de aliații occidentali. Documentul cuprinde în principal cererea ca Ucraina să primească mai multe arme, inclusiv să fie instalat pe teritoriul său un „pachet de descurajare non-nucleară”, să fie admisă în NATO și să poată lovi teritoriul rus cu rachetele occidentale cu rază lungă de acţiune.

Cu privire la această ultimă solicitare, Vladimir Putin a susținut că astfel de atacuri ar echivala cu implicarea directă a țărilor NATO în conflictul din Ucraina. Ca urmare a acestei declarații, Rusia a decis să revizuiască doctrina sa nucleară, care va permite represalii nucleare inclusiv în cazul unor atacuri convenţionale masive cu rachete sau drone asupra teritoriului rus sau al aliatului său belarus, efectuate de o ţară care nu deţine arme nucleare, dar care este susţinută de puteri nucleare.

Alegerile din SUA reprezintă un moment critic pentru Ucraina, o țară aflată într-un război cu Rusia. Rezultatele scrutinului vor avea un impact major asupra viitorului Ucrainei, determinând modul în care vor fi gestionate relațiile cu Washingtonul și modul în care va fi susținut efortul militar al Kievului.