Alegeri prezidenţiale în Republica Moldova: Maia Sandu luptă pentru un mandat nou, pe fondul unui referendum privind aderarea la UE

Republica Moldova se află duminică, 1 octombrie 2023, la un moment crucial din istoria sa, cu alegeri prezidenţiale şi un referendum pe tema aderării la Uniunea Europeană. Maia Sandu, actualul preşedinte, candidează pentru realegere într-un context marcat de o campanie electorală tensionată, influenţată de acuzaţii de ingerinţă rusă şi de un război hibrid purtat de Moscova.

Scrutul se desfăşoară în cele 2.221 de secţii de vot din ţară, unde sunt aşteptaţi la urne 3,3 milioane de alegători. În timp ce în Chişinău sunt peste 300 de secţii de vot, 30 de secţii sunt dedicate regiunii transnistrene, iar în diaspora sunt organizate 234 de secţii de vot. Pentru prima dată, în unele ţări, votul s-a putut exercita prin corespondenţă.

Desfăşurarea alegerilor este monitorizată de 2061 de observatori naţionali şi internaţionali, acreditaţi de Comisia Electorală Centrală (CEC). Printre aceştia se numără reprezentanţi ai asociaţiilor din ţară, misiuni diplomatice străine şi autorităţi electorale internaţionale, inclusiv OSCE, Parlamentul European şi Consiliul Europei.

„Moldova îşi joacă destinul său european pe fondul cumpărării voturilor, dezinformării şi mitei electorale orchestrate de Moscova. Preşedinta Maia Sandu candidează pentru realegere într-un context marcat de tensiuni ridicate şi de acest război hibrid cu Rusia. Este o zi cu dublă importanţă pentru Moldova, una dintre cele mai sărace ţări din Europa, situată între România şi Ucraina. Maia Sandu, un lider hotărât proeuropean şi prima femeie aleasă preşedinte al Republicii Moldova, va afla duminică dacă va fi realeasă. Dar, în aceeaşi zi, va avea loc şi un referendum privind UE”, scrie, de pildă, publicaţia elveţiană Le Temps, citată de agenția de presă News.ro.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, Maia Sandu s-a aflat în centrul atenţiei internaţionale. La sfârşitul anului 2020, ea l-a succedat pro-rusului Igor Dodon, iar Moldova, care priveşte acum tot mai mult spre Bruxelles, a obţinut oficial statutul de ţară candidată la aderarea la UE în iunie 2022, la patru luni după depunerea cererii. Negocierile de aderare au fost deja deschise în luna iunie a acestui an.

Pentru preşedinta Maia Sandu, aderarea la UE este cheia pentru a proteja ţara de Rusia. Ea conduce detaşat în sondaje pe ceilalţi 10 contracandidaţi, fiind cotată cu circa 35 la sută din voturi, faţă de 9 la sută următorul clasat, Alexandr Stoianoglo. Proporţia indecişilor era destul de ridicată în ultimul sondaj – 28 la sută. Teoretic, ar exista şanse ca Maia Sandu să fie aleasă din primul tur de scrutin. Dacă nu, al doilea tur se va organiza la 3 noiembrie.

Referendumul, care se desfăşoară concomitent cu alegerile prezidenţiale, are ca obiectiv modificarea Constituţiei Republicii Moldova, pentru a reflecta aspiraţia la aderarea la Uniunea Europeană. Întrebarea adresată alegătorilor este următoarea: „Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

Diverse sondaje de opinie din ultimele luni arată că majoritatea moldovenilor susţin aderarea la UE. Cu toate acestea, locuitorii din regiunile predominant rusofone, cum ar fi nordul sau Găgăuzia în sud, preferă în continuare legături mai strânse cu Rusia decât aderarea la UE.

De la declararea independenţei faţă de Uniunea Sovietică în 1991, Moldova a trecut printr-un proces de consolidare a identităţii naţionale şi de reorientare spre Occident. Ţara a încercat să se elibereze de influenţa Rusiei şi să prospere economic. O parte semnificativă a forţei de muncă moldoveneşti a migrat în străinătate pentru oportunităţi economice, golind satele şi lăsând în urmă o populaţie tot mai îmbătrânită. Mulţi dintre cei 2,6 milioane de locuitori ai ţării încă depind de agricultură, de pensii modeste sau de salarii cu mult sub cele din restul Europei pentru a-şi asigura traiul.

Rezultatele alegerilor prezidenţiale şi referendumului vor avea o influenţă majoră asupra viitorului Republicii Moldova, având în vedere contextul geopolitic actual marcat de războiul din Ucraina şi de tensiunile din relaţiile cu Rusia.