Alegătorii latino-americani, un teren minat în Arizona: Trump, imigrația și „mitul” alegerilor furate

Comitatul Maricopa din Arizona, o zonă cu o densitate ridicată de alegători republican, a devenit un punct focal în cursa pentru Casa Albă. În special, comunitatea latino-americană din Arizona, care reprezintă aproximativ un sfert din electorat, a devenit un teren minat politic în aceste alegeri, cu mulți membri ai acesteia aflandu-se în tabere opuse.

O schimbare semnificativă în profilul demografic al Arizonei a dus la o creștere rapidă a populației latino-americane. De la o populație imigrantă predominant născută în străinătate cu 20 de ani în urmă, astăzi, două treimi dintre latino-americanii din Arizona sunt născuți în Statele Unite, iar peste 40% din imigranții latino-americani din stat sunt cetățeni naturalizați. Această evoluție are implicații semnificative pentru viitorul politic al statului, deoarece copiii imigranților latino-americani își fac apariția în electorat, cu sentimente politice mai puțin previzibile decât ale părinților lor.

În 2020, la nivel național, alegătorii latino-americani l-au susținut pe Joe Biden cu o marjă semnificativă. Cu toate acestea, în aceste alegeri, marcate de teamă și furie, mulți dintre acești alegători se luptă cu fidelitățile politice tradiționale și legăturile de familie. Ei se regăsesc pe aceleași linii de fractură care divizează electoratul american: bărbați versus femei, cei cu studii superioare versus cei fără, rural versus urban.

Chiar și problema imigrației, un factor cheie în campaniile electorale americane, este analizată diferit în aceste alegeri. De exemplu, unii alegători latino-americani din Phoenix exprimă sprijin pentru planurile lui Donald Trump de deportare a migranților nou sosiți, o poziție surprinzătoare, având în vedere istoricul imigrației latino-americane în SUA.

Deși alegătorii latino-americani au contribuit decisiv la victoria lui Biden în Arizona în 2020, sondajele recente arată că Kamala Harris, candidata democraților pentru vicepreședinte, întâmpină dificultăți în a obține același nivel de sprijin. Un sondaj realizat recent de The New York Times și Siena College a arătat că avantajul ei în rândul alegătorilor hispanici din Arizona este de doar 11 puncte. Această scădere se datorează, în parte, faptului că alegătorii latino-americani mai tineri exprimă o preferință pentru politicile lui Trump, în timp ce politicile lui Biden par a nu le fi de folos.

O altă tendință îngrijorătoare pentru democrați este scăderea ponderii democraților înregistrați în Arizona, de la 32% la 29% în ultimii patru ani. Această scădere este asociată cu o creștere a numărului de alegători care se înregistrează ca independenți. Ponderea republicanilor a rămas stabilă la aproximativ 35%, iar sondajele recente sugerează că republicanii fac progrese în rândul bărbaților latino-americani.

Un alt factor care contribuie la tensiunile politice din Arizona este persistența „mitului” alegerilor furate din 2020. În 2020, Maricopa County Tabulation and Election Center (MCTEC), unde buletinele de vot au fost depuse și numărate, a fost scena unei revolte a susținătorilor lui Trump, care au acuzat fraudarea alegerilor. Deși acuzațiile de fraudă au fost respinse de instanțe, o parte semnificativă a populației din comitatul Maricopa a fost convinsă că alegerile au fost furate.

Această convingere s-a transformat în mobilizare politică, cu mulți dintre cei care nu au fost implicați în politică înainte alaturandu-se acum echipei lui Trump. Ei sunt convinși că voturile lui Trump au fost furate și sunt dispuși să participe activ la campania electorală.

De asemenea, există un număr considerabil de voluntari dedicați “integrității alegerilor”. Aceștia sunt antrenați pentru a monitoriza secțiile de votare, o tactică neobișnuită, care pare a fi o manifestare a paranoia lui Trump.

Aceste tendințe sugerează că alegerile din 2024 din Arizona se vor desfășura într-un climat politic încărcat de tensiune și controverse. Comunitatea latino-americană, odată un bastion democratic, este acum o forță politică imprevizibilă, iar “mitul” alegerilor furate a inflamat și mai mult tensiunile electorale.