Alegătorii din doar câteva state-cheie vor decide rezultatul scrutinului prezidenţial din SUA

Alegerile prezidenţiale din SUA din 5 noiembrie vor decide soarta unei națiuni de peste 330 de milioane de oameni, dar rezultatul este aproape sigur că va fi stabilit de doar câteva zeci de mii de alegători din doar câteva state. Așa-numitele „state swing” sunt cele care vor avea un rol crucial în stabilirea viitorului Americii.

Această realitate este reflectată de strategiile candidaților, marea majoritate a cheltuielilor publicitare și a evenimentelor de campanie fiind îndreptate către aceste state indecise. Dintre cele șapte state considerate în continuare indecise, Pennsylvania, cel mai populat, se evidențiază drept statul cel mai probabil să decidă cine dintre Kamala Harris și Donald Trump va deveni următorul președinte al SUA.

De ce alegerile nu sunt decise prin vot popular național?

Spre deosebire de alegerile pentru alte funcții federale și la nivel de stat, scrutinul prezidențial nu se bazează exclusiv pe votul popular. Președintele și vicepreședintele Statelor Unite ale Americii sunt aleși în mod oficial în cadrul unui sistem cunoscut sub numele de Colegiu Electoral, un ansamblu de electori desemnați de fiecare din cele 50 de state componente ale Uniunii, la care se adaugă trei electori pentru districtul federal Washington D.C.

Un candidat trebuie să câștige majoritatea celor 538 de electori, adică 270, ceea ce este posibil chiar și atunci când pierde votul național, așa cum s-a întâmplat în cazul lui Trump în 2016. În cazul unei egalități de 269 la 269, Camera Reprezentanților alege câștigătorul, delegația fiecărui stat având la dispoziție un singur vot – un scenariu care, potrivit analiștilor, l-ar favoriza probabil pe fostul președinte Trump.

Care sunt statele considerate în continuare indecise?

Cele șapte state care ar putea vota fie pentru Harris, fie pentru Trump la 5 noiembrie sunt: Michigan, Pennsylvania, Wisconsin, Arizona, Georgia, Nevada și Carolina de Nord.

Michigan, Pennsylvania și Wisconsin au constituit un „zid albastru” pentru candidații democrați timp de o generație. Însă, în 2016, Trump a câștigat la mustață în toate cele trei state, ceea ce i-a asigurat victoria asupra democratei Hillary Clinton. Patru ani mai târziu, Joe Biden a câștigat președinția după ce a revendicat Michigan, Wisconsin și Pennsylvania pentru democrați, obținând totodată victorii surprinzătoare în Georgia și Arizona, două state care, istoric vorbind, votau cu republicanii.

Cât de strâns este acest scrutin?

Mai strâns de atât nu se poate. Începând cu 16 octombrie, conform unui instrument de urmărire a sondajelor publice al The New York Times, în toate cele șapte state indecise cei doi candidați se aflau practic la egalitate. Trump a beneficiat de un avantaj redus, de două puncte procentuale, în Arizona; în celelalte șase state indecise, distanța dintre Harris și Trump se încadra în medie în marja unui punct procentual, potrivit instrumentului folosit de The New York Times.

Competiția pare chiar mai strânsă decât în timpul scrutinului prezidențial din 2020. În acel an, un transfer de doar 43.000 de voturi în trei state – adică mai puțin de o treime dintr-un punct procentual din toți alegătorii la nivel național – de la Biden la Trump ar fi fost suficient pentru ca Trump să câștige un al doilea mandat la Casa Albă.

De ce este statul Pennsylvania atât de important?

Cel mai simplu răspuns este că statul are 19 voturi electorale, mai multe decât orice alt stat „swing”. Pennsylvania este amplu considerat ca fiind de o importanţă crucială pentru şansele lui Harris şi ale lui Trump deopotrivă de a câştiga Casa Albă şi este văzut ca fiind cel mai probabil statul „punctului de cotitură” – cel care ajută un candidat să treacă de 269 de voturi electorale.

Dacă Harris pierde Pennsylvania, ea ar trebui să câştige fie Carolina de Nord, fie Georgia – două state care au votat cu democrații de trei ori în ultimele patru decenii – pentru a avea vreo şansă la victorie. În schimb, dacă Trump pierde Pennsylvania, ar trebui să câştige fie Wisconsin, fie Michigan, care din anii 1980 și până în prezent au votat doar o singură dată pentru un republican – pentru Trump, în urmă cu opt ani.

Ambele campanii au tratat Pennsylvania drept cel mai important stat, Harris și Trump petrecând mai mult timp acolo decât în oricare alt stat. Echipele de campanie și aliații lor au cheltuit 279,3 milioane de dolari sub formă de publicitate în Pennsylvania până pe 7 octombrie, cu peste 75 de milioane de dolari mai mult faţă de statul clasat pe locul al doilea la acest capitol, Michigan, potrivit companiei AdImpact.

Mulți lucrători din categoria „gulerelor albastre” din acest stat din nord-estul SUA, aflat în declin industrial, au părăsit nava democrată pentru a se alătura lui Trump. Dar Kamala Harris mizează pe proiectele majore de infrastructură lansate de Joe Biden, care creează locuri de muncă, și pe sprijinul sindicatelor pentru a-i recâştiga.

Michigan, leagănul industriei auto, în declin

La fel ca Pennsylvania, Michigan, acest bastion democrat, a votat spre surprinderea tuturor pentru Donald Trump în 2016, în confruntarea lui cu democrata Hillary Clinton. Joe Biden a recâştigat statul pentru democrați în scrutinul din 2020.

În acest leagăn al industriei auto, tot în declin, Kamala Harris a primit sprijinul semnificativ al celui mai mare sindicat din acest sector (UAW), dar nu și al numeroșilor votanți musulmani sau originari din țările arabe, revoltați de sprijinul american pentru Israel în războiul purtat de statul israelian în Gaza.

Donald Trump mizează în special pe tema costului vieții pentru a mobiliza clasa de mijloc împotriva Kamalei Harris, descrisă ca moştenitoarea unui mandat Biden sub semnul inflaţiei.

Wisconsin, statul care a spart „zidul albastru” în 2020

Alături de Pennsylvania și Michigan, Wisconsin este al treilea stat care a spart „zidul albastru” în 2016, acest bloc de circa 20 de state considerate ferm democrate. Hillary Clinton nu a reuşit să câştige voturile electorilor din acest stat, însă Joe Biden le-a recuperat în 2020.

Semn al importanței acestui stat în ochii lor, republicanii și-au organizat acolo marea convenție din iulie, de nominalizare a candidaților lor la președinția și vicepreședinția SUA.

Vizând electoratul moderat, democrații flutură steagul roșu al „amenințării existențiale la adresa democrației” reprezentată de Trump.

Georgia, în mod tradiţional un bastion republican

Georgia este, poate, alături de Pennsylvania, cheia statelor-cheie. În inima Sudului conservator, Georgia votează în mod tradiţional pentru republicani.

Dar, în contextul marilor mișcări antirasiste, acest stat cu o importantă populație de afro-americani l-a preferat pe democratul Joe Biden în urmă cu patru ani.

Kamala Harris, care ar putea deveni prima femeie de culoare care ajunge la Casa Albă, mizează pe faptul că poate atrage tinerii și minoritățile din Atlanta.

Dar importantul electorat religios din acest stat îl laudă pe Donald Trump, considerându-l arhitectul anulării dreptului constituţional la avort. Un succes care face abstracție de punerea sub acuzare a lui Trump în Atlanta pentru încercarea de a răsturna rezultatele alegerilor prezidențiale din 2020.

Carolina de Nord, statul care a votat ultima oară pentru democraţi la primul mandat al lui Obama

Carolina de Nord, stat situat tot în Sud, nu a mai votat pentru democrați de la primul mandat al lui Barack Obama. Totuşi, în 2017, statul și-a ales un guvernator democrat.

La fel ca în cazul Georgiei, Kamala Harris mizează pe afro-americani și pe tineri, două electorate care s-au simțit din nou motivate odată cu candidatura vicepreședintei SUA. Democrații acționează pentru a încuraja înregistrarea alegătorilor pe listele electorale și participarea la vot.

Arizona, stat mai degrabă republican

Stat mai degrabă republican, Arizona a produs o surpriză în 2020, optând pentru Joe Biden, cu o diferență de 10.457 de voturi faţă de Donald Trump.

Imigrația ilegală este o temă puternică dezvoltată de Donald Trump în acest stat care se învecinează cu Mexicul, subiect care nu o avantajează pe Kamala Harris.

Dar există speranță pentru ea: la sfârşitul lui 2022, statul a respins un candidat deschis trumpist la postul de guvernator, alegând o femeie democrată.

Nevada, cel mai mic dintre statele indecise

Cel mai mic după numărul populației dintre statele indecise, Nevada, acest stat vestic cunoscut pentru cazinourile sale din Las Vegas, nu a mai votat pentru un republican de la alegerea lui George W. Bush, în 2004.

Dar conservatorii cred că pot schimba situația, bazându-se în special pe populația hispanică, din care o parte ia distanţă faţă de tabăra democrată.

Susţinătorii lui Kamala Harris speră totuși că sosirea de noi rezidenți, angajați mai tineri și mai educați, veniți adesea din California vecină pentru a lucra în tehnologie sau în tranziția energetică, va lucra în favoarea lor.

De ce un singur district din statul Nebraska atrage atât de multă atenție?

Patruzeci și opt de state îşi acordă voturile electorale pe baza principiului „câştigătorul ia tot”, dar două state, Nebraska și Maine, alocă câte un vot electoral câştigătorului în fiecare district congresional. În 2020, Biden a câștigat unul dintre cele cinci voturi atribuite statului Nebraska, în timp ce Trump a câștigat unul dintre cele patru voturi atribuite statului Maine.

Votul electoral unic din al doilea District Congresional din Nebraska, centrat pe Omaha, este văzut ca fiind în continuare disputat, deşi analişti independenţi consideră că Harris este favorită în a-l câştiga. Ambele partide au cheltuit milioane de dolari pentru a-şi face publicitate în Omaha.

Acest unic vot ar putea fi crucial. Dacă Harris câștigă Michigan, Pennsylvania și Wisconsin, în timp ce Trump îşi adjudecă celelalte patru state indecise – un rezultat cu totul plauzibil – al doilea District Congresional din Nebraska va stabili dacă alegerile se vor încheia la egalitate sau dacă Harris va avea câştig de cauză.

Studiu de caz: Arizona, unde economia, și nu imigrația va decide câştigătorul alegerilor prezidenţiale

Granița sudică a Arizonei a devenit locul preferat al campaniilor prezidențiale pentru a vorbi despre imigrație, dar pentru alegătorii indeciși din acest stat cel mai important lucru la aceste alegeri are de-a face cu buzunarele lor, care, conform celor declarate de ei pentru EFE, sunt tot mai goale în ultimii ani.

„Economia este principala problemă, trebuie să ascultăm propunerile care să ne ajute să facem faţă costurilor ridicate ale vieţii”, a declarat Anna Travis pentru EFE, referindu-se la prioritățile ei privind alegerea noului ocupant al Casei Albe, la scurt timp după o vizită la graniță a candidatei democrate Kamala Harris.

Travis, în vârstă de 56 de ani, care locuiește în Tucson, este deranjată de faptul că în general candidații la președinție îşi concentrează discursurile pe imigrație atunci când vizitează granița. „Aici sunt probleme mai importante și sunt evidente”, subliniază ea, arătând spre oameni fără adăpost care înfruntă canicula în fața primăriei din oraş.

Deşi, în prima jumătate a anului 2024, economia Arizonei și creşterea locurilor de muncă au fost puternice, potrivit unui raport al Universităţii din Arizona, Travis ar dori să audă propuneri atât de la Harris, cât și de la fostul președinte Donald Trump care să-i vizeze pe alegătorii din rândul clasei muncitoare, aşa ca ea.

Cele două campanii prezidențiale şi-au intensificat eforturile în Arizona, singurul stat „swing” care se învecinează cu Mexicul și care cu siguranţă va ajuta la definirea câştigătorului cu cele 11 voturi electorale ale sale.

Roşia de 83 de cenţi

La sfârşitul lunii septembrie, Harris s-a deplasat în Douglas, unde şi-a promovat strategia de a îmbunătăți sistemul de imigrație. Dar nu acesta era discursul pe care dorea să-l audă Maria Hernandez, în vârstă de 63 de ani și născută în acest oraş. Prioritatea ei este modul în care administrația SUA va face faţă costului ridicat al alimentelor.

„Vă vine să credeţi că o roşie costă 83 de cenţi?”, se plânge la EFE femeia de origine hispanică. Ea locuiește cu mama şi surorile ei la câţiva metri de zidul de la graniță.

Hernandez spune că Douglas a rămas un oraş „sărac” şi o dovadă în acest sens o reprezintă faptul că piețele „latino” au dispărut. „Avem doar Walmart şi totul este scump acolo”, spune ea, referindu-se la una dintre cele mai mari companii de retail din lume.

Femeia deplânge magazinele închise din centrul oraşului şi faptul că atât de mulți bani sunt investiți în zidul care desparte Douglas de Agua Prieta (Mexic). Autorităţile „nici nu apucă să pună sârmă ghimpată că aceasta este imediat tăiată”, spune ea.

Un vot decisiv

Alegători precum Travis şi Hernandez ar trebui să-i intereseze pe Trump şi Harris. Se prefigurează ca alegătorii de peste 50 de ani din Arizona să aibă un impact semnificativ asupra rezultatului înregistrat în acest stat.

Iar un sondaj AARP, realizat în iunie, a constatat că cele mai importante probleme pentru cetăţenii de vârsta a treia din Arizona sunt legate de economie. Este cazul republicanului Terry Pettijohn, în vârstă de 77 de ani, care crede că administrația Biden „a fost oribilă”, iar Trump va reconstrui din nou economia.

În schimb, Rene Montelongo, mamă a doi copii care a participat la mitingul din Douglas al vicepreşedintei, este încrezătoare că Harris va menţine tendinţa creării de locuri de muncă, va reduce inflaţia şi va face ţara să progreseze. „Trump nu se gândeşte la clasa muncitoare, politicile sale îi vor afecta pe mulţi în Arizona”, a apreciat ea.

În ciuda entuziasmului susţinătorilor din ambele tabere, majoritatea alegătorilor din Arizona se aşteaptă ca cei care candidează – inclusiv candidaţii statali şi locali – să-şi stabilească mai bine priorităţile, potrivit unui raport al Centrului pentru Viitorul Arizonei (CFA), publicat la începutul lunii octombrie.

Sondajul a constatat că 60% dintre alegătorii din acest stat nu cred că actualii candidaţi la funcţii vorbesc despre problemele care sunt importante pentru votanţi.

„Alegătorii din Arizona caută un lider care poate depăşi diferendele şi poate oferi rezultate… vor să ştie cum vor aborda liderii lor problemele care îi preocupă (pe votanţi), cu planuri concrete pentru viitorul statului”, a avertizat într-un comunicat Sybil Francis, directoarea executivă a CFA.