“`html
Alcoolul a prefăcut civilizația sau e doar o scuză pentru petrecere?
Cercetătorii de la Institutul Max Planck, într-o încercare destul de neobișnuită și nu foarte ordonată, au decis să analizeze cum alcoolul a fost, sau poate nu, un factor în dezvoltarea civilizațiilor, totul se face cu studii, teste și așa mai departe dar întrebarea crucială rămâne, oare a influențat și politica cumva, sau de fapt e doar o bătaie de cap să ne întrebăm?
Václav Hrnčíř, tipul care conduce studiul acesta plin de conspirații, a aruncat pe masă faptul că nu există dovezi clare ci doar ipoteze vagă și bine, pe scurt, au scanat 186 de societăți din multe colțuri mai puțin industrializate ale planetei, devenind un fel de detectivi ai alcoolului, încercând să afle dacă băuturile fermentate se corelează cumva cu complexitatea politică, de parcă asta ar explica tot ce fac oamenii prin istorie, dar cine știe?
Au descoperit că acolo unde se produce alcool, cumva, se dezvoltă o politică mai… elaborată sau ceva de genul, cu mai multe niveluri administrative, dar la final, se pare că alcoolul nu era, cap de afis, ci mai degrabă un ajutor în plus; agricultura fiind principalul jucător în acest scenariu, dar e o poveste complicată.
Astfel, deși rezultatele indicau o legătură clară (ok, nu atât de puternică), faptul că alcoolul are un rol și mai ales un impact slab în peisajul social politic, cumva se alege să facă un pas în spate când iau în considerare și alte variabile, adică la urmă urmei, agricultura este, după cum știm, sursa toată bunăstării și nu o sticlă de vin, altădată.
Și iată, un alt aspect tot legat de rană și complexitate: băuturile fermentate nu sunt doar pentru distracție, ci și pentru a întări legăturile între oameni, să le crească identitatea de grup, ceva ce cu siguranță este desconsiderat în mesele de discuții serioase, dar ulterior, în culturi de tot felul, rămân importante.
Ospețele acelea unde se dădea alcool transformau bârfa într-o tehnică de mobilizare, dar din păcate fără a sublinia cine conduce, dar precis ar fi stresat elitele care profitau de nevoia de socializare a oamenilor, iar de aici încep o grămadă de teorii – inclusiv că vânătorii s-ar fi apucat să cultive pentru a produce alcool, nu doar pentru hrană, dar dovada asta stă cam pe la marginea istoriei.
Acum, important e de spus că influența alcoolului nu e fix aceeași la toate popoarele, ci depinde de normele sociale, tipuri de băuturi și probabil și de cât de obosiți sunt oamenii, ceva ce fiecare dintre noi poate observa în viața de zi cu zi, nu-i așa?
La final, dar nu neapărat cel mai puțin relevant, e clar că în societățile tradiționale, alcoolul lua o formă și avea un loc bine stabilit, inițial se bea comun, în sânul comunității și nu existau foarte multe devianțe, toată lumea știa care-i treaba și cum se procedează, dar astăzi, în era modernă iarăși, consumul devine un act solitar, isolat și uite așa apare tot felul de probleme sociale, dar cine mai știe?
Și nu, nu putem să uităm de „întărirea civilizației”, pentru că, în timp ce Hrnčíř pizduiește pe la conferințe și duce discuția pe căi superficiale, în mod clar nu beția a fost motorul însă poate că micul vin, o bere de sărbătoare, chiar a făcut ca multe procese sociale să fie mai ușor de dus; și cine n-ar vrea să petreacă și să socializeze fără complexități politice, nu-i așa?
“`
