Ai grijă de sistemul digestiv: Sfaturi de la un medic chirurg de top

Sistemul digestiv, denumit adesea “al doilea creier”, găzduiește peste 100 de milioane de celule nervoase și miliarde de bacterii care, în echilibru, ne susțin sănătatea. Cu toate acestea, prea des neglijăm importanța alimentației, făcând alegeri alimentare nepotrivite. Această neglijență se poate transforma în timp în probleme de sănătate, uneori cu costuri foarte mari.

Dr. Lucian Alecu, medic primar chirurgie generală în cadrul Spitalului MedLife Medical Park, se ocupă de intervenții chirurgicale adresate patologiilor sistemului digestiv. ”Intervențiile mele chirurgicale includ afecțiuni benigne și maligne ale tubului digestiv, cum ar fi rezecții de stomac, intestin subțire, colon, rect, apendicectomii, operații de hernii hiatale, colecistectomii, rezecții de ficat sau pancreas, pentru tratamentul chisturilor esențiale sau parazitare hepatice. De asemenea, efectuez intervenții chirurgicale pentru defecte parietale abdominale, cum ar fi hernii abdominale, inghinale, femurale sau ombilicale, sau eventrații abdominale”, explică dr. Alecu.

Printre intervențiile chirurgicale, dr. Alecu menționează și operațiile de chirurgie bariatrică de tipul gastric sleeve și bypass gastric, pentru pacienții care suferă de obezitate morbidă sau cu un indice de masă corporală peste 35.

Colecistectomia, operația digestivă cea mai frecventă

Din lista lungă de intervenții chirurgicale pe care le efectuează dr. Alecu, colecistectomiile, operațiile de hernii, apendicectomiile, gastric sleeve și tumorile de colon și rect sunt cele mai frecvente. „Multe dintre bolile tubului digestiv care necesită intervenție chirurgicală au legătură cu regimul alimentar și cu stilul de viață. Este și cazul colicistectomiei, care este adresată, în principal, pacienților care au litiază biliară, adică au pietre în colecist. Odată ce apar aceste pietre, este necesar să se îndepărteze colecistul cu tot cu pietre, deoarece complicațiile pot fi foarte grave, de la infecții la icter mecanic sau pancreatită. Regimul alimentar al pacientului poate contribui la apariția acestei afecțiuni”, explică dr. Alecu.

Cancerul de rect, o realitate din ce în ce mai frecventă la vârste tinere

Dr. Alecu subliniază creșterea alarmantă a numărului de cazuri de cancer digestiv, în special la nivelul colonului și rectului, o creștere pusă pe seama stilului de viață haotic și a unei alimentații inadecvate. „Un cancer de rect la un pacient tânăr, de 35-40 de ani, nu mai este o raritate. Nu sunt incriminați doar factorii genetici. Există o mulțime de leziuni precanceroase, cum ar fi polipii colonici sau polipoza colonică, care, nedepistate și netratate endoscopic, pot duce la apariția unui cancer. Toate aceste procese de malignizare au legătură cu alimentele pe care le consumăm”, avertizează chirurgul.

Alimentele care cresc riscul de cancer

Alimentele bogate în conservanți se află în topul alimentelor asociate cu apariția diferitelor tipuri de cancer. „Carnea procesată, bogată în conservanți și toate mezelurile cu carne procesată sunt foarte periculoase în dezvoltarea unui cancer de colon sau de rect. Mulți pacienți care au dezvoltat aceste boli au consumat frecvent parizer, salamuri sau alimente bogate în conservanți. Carnea pe care o consumăm ar trebui să fie macră, adică neprocesată”, recomandă dr. Alecu. Zahărul, în special cel din dulciurile rafinate, se află de asemenea pe lista alimentelor riscante.

Ficatul, un organ vulnerabil la un regim de viață nesănătos

Tot ceea ce mâncăm este metabolizat în ficat, un organ vulnerabil la un regim de viață nesănătos. Alimentele grase, consumul de alcool, fructele dulci și igiena defectuoasă sunt dușmanii ficatului. Una dintre bolile de ficat frecvente cauzate de acumularea de grăsime este steatoza hepatică, sau boala ficatului gras. Steatoza hepatică cronică produce leziuni hepatice, unele dintre ele ireversibile.

“Există două categorii de steatoză hepatică: ficat gras non-alcoolic și ficat gras alcoolic. Ficatul gras alcoolic apare la pacienții care consumă alcool. Pentru a evita afectarea hepatică, un bărbat ar trebui să consume maximum 750 de mililitri de bere pe zi sau trei pahare de vin, iar femeile, mai puțin – 500 de mililitri. Ficatul gras non-alcoolic nu are legătură cu consumul de alcool, ci cu regimul de viață nesănătos. Pacientul fie nu-și controlează glicemia sau are diabet netratat corespunzător, fie consumă multe fructe dulci sau miere, fie este obez, pentru că obezitatea duce la steatoză hepatică. Există și anumite medicamente care pot provoca ficat gras non-alcoolic, de exemplu, citostaticele sau amiodarona la pacienții cardiaci. La acești pacienți este foarte important regimul igieno-dietetic. Nu există un tratament standard”, explică dr. Alecu.

Steatoza se poate ameliora printr-un regim igieno-dietetic care include evitarea consumului de alcool, revenirea la o greutate normală, controlul glicemiei și tratarea diabetului.

Fructele dulci, un pericol ascuns

Dr. Alecu avertizează cu privire la consumul excesiv de fructe dulci precum strugurii, bananele și unele mere: ”Strugurii sunt cei mai riscanți, având cea mai mare cantitate de zahăr. Este foarte sănătos să mănânci fructe proaspete, dar excesul poate duce la steatoză hepatică. Trebuie să avem o măsură în toate. Putem consuma banane mai puțin coapte sau mere nu foarte dulci, din cele recomandate pentru diabetici. Mierea nu este bine să o consumăm în cantități mari. O linguriță de miere pe zi sau două nu sunt periculoase, dar consumul excesiv schimbă situația”, avertizează medicul.

Recomandarea omniprezentă “Pentru o viață sănătoasă, mâncați zilnic fructe și legume” trebuie adaptată, spune dr. Alecu: ”Legumele nu sunt periculoase, pentru că nu au zahăr în exces. Fructele dulci au fructoză, iar excesul se depune în ficat. Nu mâncăm un kilogram de struguri pe zi, ci mâncăm, mai bine, citrice, gutui, în acest sezon”.

Pacienții diagnosticați cu steatoză ar trebui să evite cât mai mult consumul de fructe și alimente dulci până revin la o greutate normală, valorile glicemiei se normalizează și regimul de viață devine unul sănătos. Acest regim va da timp ficatului să se regenereze.

Chirurgia obezității, o soluție modernă și eficientă

Obezitatea, o problemă din ce în ce mai frecventă, este rezultatul unei alimentații bogate cantitativ, grase și dulci. “Obezitatea nu mai este ceva rar: 35%-40% din populație suferă. Înainte de a atinge diversele grade ale obezității, suntem supraponderali, iar acesta ar trebui să fie primul semnal de alarmă. Este foarte ușor să ne îngrăsăm și foarte greu să slăbim. Mulți pacienți, în ciuda regimurilor alimentare recomandate de nutriționiști, nu reușesc să slăbească, ajungând în cele din urmă să apeleze la intervențiile de chirurgie bariatrică. Intervențiile de chirurgie bariatrică nu sunt operații estetice. Obezitatea este o boală care determină sau agravează o serie de afecțiuni pe care pacientul le are dinainte, mă refer la diabet, la afecțiuni cardiace, la afecțiuni osteoarticulare. Un pacient care apelează la chirurgie bariatrică nu este un pacient care vrea să arate bine, ci un bolnav care vrea să evite apariția altor afecțiuni sau tratarea celor existente”, subliniază chirurgul.

Indicele de masă corporală peste 35-40, care are legătură cu greutatea și înălțimea pacientului, este un criteriu important pentru calificarea în intervenția de chirurgie bariatrică. Sub indicele de 35, intervenția este indicată doar în cazul unor afecțiuni asociate care necesită o scădere în greutate.

Pentru pacienții supraponderali care își doresc să slăbească există varianta balonului gastric, explică medicul chirurg: „Este un fel de capsulă care se înghite pur și simplu cu apă. Nu se face anestezie. Când capsula ajunge în stomac, este controlată radiologic pentru a vedea dacă este bine poziționată. După care, capsula se umple cu ser fiziologic. După patru luni, lichidul din balon se elimină în stomac, iar ulterior, balonul este îndepărtat prin materiile fecale. Această metodă total neinvazivă poate să asigure o scădere de 10%-15% din greutatea inițială a pacientului”. Pacientul are nevoie să fie monitorizat de un nutriționist pe toată durata tratamentului.

Pacienții cu obezitate de gradul III pot alege între intervenția pentru micșorare de stomac și gastric bypass. “Cea mai des folosită metodă în momentul de față este gastric sleeve – micșorarea stomacului. Se face pe cale laparoscopică și există o mare experiență atât în privința tehnicii chirurgicale, cât și a materialelor folosite, managementului și rezultatelor la distanță. Există și la noi în țară echipe chirurgicale foarte bine antrenate pentru această chirurgie bariatrică și rezultatele sunt foarte bune”, mai spune dr. Lucian Alecu.

Chirurgia bariatrică aduce beneficii importante pentru sănătate

Atât înainte, cât și după intervenția de gastric sleeve, pacientul este îndrumat de o echipă medicală multidisciplinară formată din chirurg, nutriționist și psihoterapeut. Îndrumarea se face pe parcursul unui an.

Pacientul este învățat ce înseamnă un regim alimentar sănătos, să mănânce puțin, ce trebuie și cât trebuie. “Dacă pacienții respectă toate indicațiile echipei, atunci rezultatele sunt foarte bune. Cei care sunt bine monitorizați ajung la pierderi spectaculoase în greutate, își schimbă stilul de viață și arată cu totul altfel când se uită în oglindă. Redevin cei care au fost cândva. Însă, repet: e foarte important ca pacienții să fie manageriați în toată această perioadă de un an de către echipa medicală”, mai spune medicul chirurg.

Bypass-ul gastric, o intervenție mai complexă, se realizează la pacienții care nu au slăbit suficient prin gastric sleeve sau s-au îngrașat la loc. “Bypass-ul este o intervenție mai complexă care asociază un risc mai mare de complicații postoperatorii decât cea de micșorare a stomacului. Bypass-ul implică malabsorbția. Se scoate din circulație un segment de intestin subțire, iar alimentele parcurg o distanță mult mai mică de intestin, iar substanțele nutritive nu pot fi absorbite într-o cantitate atât de mare precum cea inițială. Din acest motiv, gastric sleeve este mult mai indicat, pentru că nu modifică anatomia și fiziologia organismului”, explică medicul chirurg.

Mulți pacienți care trec prin intervențiile de chirurgie bariatrică și revin la o greutate normală constată cu surprindere că valorile glicemiei revin la normal și nu mai trebuie să facă tratament pentru diabet, nu mai au hipertensiune și valorile tensiunii sunt în limite normale. „Nu mai vorbesc de faptul că nu-i mai dor genunchii, nu-i mai doare coloana, pentru că nu mai este această greutate enormă care apasă pe coloană și pe articulații”, explică dr. Alecu.

Calitățile unui medic bun: pregătire profesională, caracter frumos și empatie

Alegerea unei echipe medicale competente este esențială în rezolvarea patologiilor chirurgicale care țin de sistemul digestiv. Dr. Alecu subliniază că pacienți care s-au operat în străinătate prin chirurgie bariatrică, de exemplu, au ajuns să dezvolte complicații rezolvate în cele din urmă în clinicile private din România. Pentru că și la noi sunt medici foarte buni și clinici excelente.

Dincolo de pregătirea profesională continuă necesară unui medic bun, consideră dr. Alecu, el mai trebuie să aibă și un caracter frumos și să fie empatic cu pacienții. “Cred că aceste trei calități ar trebui să nu lipsească. Un medic bine pregătit profesional este cel care pe tot parcursul său profesional citește și se documentează permanent în domeniul pe care îl practică, pe lângă formarea de bază pe care o are. Pentru că pregătirea unui medic nu încetează niciodată. Și el trebuie să aibă capacitatea de a ține pasul cu toate aceste schimbări. Un exemplu foarte bun este apariția chirurgiei laparoscopice la noi în țară. Foarte mulți medici chirurgi erau medici de chirurgie deschisă. Iar saltul către chirurgia laparoscopică a întâmpinat rezistență. Era o tehnică nouă, o altă cale de abord și era foarte greu pentru un chirurg care a lucrat multă vreme în chirurgia deschisă să treacă la cea laparoscopică”, exemplifică medicul chirurg.

Noua metodă a fost foarte mult promovată de chirurgii tineri, mai ales că unii au avut și șansa unor profesori care i-au sprijinit și îndrumat, mai spune dr. Alecu: „Când eu și colectivul meu am pornit pe calea chirurgiei laparoscopice, în anul 1997, având o dotare tehnică de excepție în spitalul în care am lucrat, am fost foarte puternic sprijiniți de doi profesori: regretatul profesor Corneliu Dragomirescu și regretatul profesor Sergiu Duca, primul din București, al doilea din Cluj-Napoca. Ei, împreună cu tinerii medici care erau foarte entuziaști, ne-au ajutat fantastic de mult să învățăm și să progresăm în chirurgia laparoscopică”.

Instruirea continuă a medicului este în beneficiul pacientului care ar trebui tratat aplicând cele mai noi cunoștințe în domeniu și cea mai nouă tehnică pe care medicul o are la dispoziție.

Un medic bine instruit este un medic bun doar dacă are și un caracter frumos, mai spune medicul chirurg: “Un caracter frumos înseamnă să fii un om non-conflictual, să colaborezi cu ceilalți colegi și să nu-i consideri mai slab pregătiți. Mândria este o mare capcană și dacă am reuși să renunțăm la ea, lucrul acesta ne-ar ajuta foarte mult. Dar este foarte greu să devii un om smerit în condițiile în care peste tot vezi numai mândrie. Dacă am fi însă niște oameni smeriți, nu ne-ar mai interesa atât ce face un coleg sau celălalt. Iar dacă un coleg ar greși, l-am ajuta, nu l-am vorbi de rău. Pentru că suntem oameni și oricine poate greși. Ar trebui să-i ajutăm pe cei din jurul nostru, fără să așteptăm vreo recompensă. Un om care nu înțelege toate acestea, oricât de bun profesionist ar fi, este foarte nociv pentru colectiv. Iar în ceea ce privește empatia, noi, oamenii, trebuie să fim capabili să iubim. Când pacientul vine la medic, nu are doar o boală fizică. Are și una a sufletului. Și, în paralel cu tratamentul pentru boala fizică, trebuie să poți să înțelegi suferința pacientului, să fii alături de el și cu răbdare și înțelegere să poți să-i vindeci si sufletul. Pe cât se poate”, încheie dr. Lucian Alecu.

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe https://www.medlife.ro/

Articol susținut de MedLife