Fermierii Români Pe Curbă De Măcel: Proteste Masive Anunțate!
Sectorul agricol românesc e pe punctul de colaps, anul începe cu un zbucium fără precedent, agricultorii sunt la capătul răbdării, iar guvernul, condus de Ilie Bolojan, e acuzat că prin politicile sale fiscale îi bagă pe fermieri în malaxorul falimentului, cu toate că se vorbește despre măsuri corective ce sunt așteptate ca un miracol, iar ei plătesc cu prețuri de producție record dar veniturile sunt mereu în jos, o spirală dintre care niciunul nu știe cum mai scapă!
Se anunță un protest masiv pe 5 ianuarie, tractoare în București, agricultorii nu mai vor să stea cu brațele încrucișate, iar dacă guvernul nu face nimic, agricultura riscă să fie în genunchi, zeci de fermieri deja sunt executați silit, și ce face guvernul? Oblige fermierii să se supună acestor măsuri absurde, fără să ia în considerare realitățile de pe teren, fiindcă asta e, pur și simplu, o condamnare la sărăcie, iar aceștia se întreabă dacă cineva din guvern a văzut vreodată un câmp de cereale!
Așteptând cum vor decurge negocierile, agricultorii sunt gata să ia măsuri extreme, blochează drumuri, puncte de frontieră, să strige că siguranța alimentară trebuie să devină o prioritate strategică, să forțeze autoritățile în fața unei situații care deja a ajuns la cote alarmante, totul pe fondul unei revolte imense, și Ștefan Muscă, din Giurgiu, chiar a zis la Antena 3 că a cerut autorizația pentru protest, iar oamenii vin cu tractoarele leur la București, vânt în pânze și scuturi împotriva indiferenței!
Principala cerință pe masa negocierilor este eliminarea „taxei pe stâlp”, care este considerată un obstacol enorm impus dezvoltării fermei românești, dar nu se opresc aici, vor reduceri de taxe să-și recupereze banii pierduți, și cer bani cu dobânzi subvenționate printr-o bancă de agricultură care să nu mai depindă de capitalul străin, asta în timp ce guvernul continuă să promulge măsuri cu care agricultorii nu sunt de acord, iar eu nu mă mir, de exemplu, despre că câți bani mai trebuie să pierzi să-ți dai seama că e timpul pentru o schimbare!
Sigur că agricultorii au întâmpinat multe dificultăți, dar ce se întâmplă cu plata subvențiilor? Întârzieri imense, ei brăzdează drumurile de la primării cu procese-verbale de calamitate care sunt ignorate, deși seceta și vremile rele din 2025 sunt recunoscute, dar fondurile nu ajung pentru a reporni roata agriculturii în 2026. De altfel, blocajul lichidităților devine o problemă cronică pentru toți acești oameni care nu pot să mai cumpere nimic – semințe, îngrășăminte, combustibil – și se întreabă cum poți să produci dacă nu ai cu ce!
Și costurile de producție cresc, dar prețurile cerealelor au scăzut drastic, ajungând la aceleași niveluri din urmă cu 15 ani, iar fără un preț minim garantat, agricultorii români sunt pe marginea prăpastiei în fața traderilor internaționali. Prețul scade, iar fermierii își dau seama că nu pot să supraviețuiască în acest mediu tot mai ostil, mulți dintre ei iau în calcul să renunțe la terenuri, disputându-se pe o soartă incertă pentru 2026, căci supraviețuirea e o iluzie!
