“`html
Scandal in Transelectrica: Statul da, dar conducerea ia mai mult!
In timp ce Ilie Bolojan se zbate cu restructurarea prin pachete fiscale, pe fundal aflam că statul e pe cale să se facă de râs cu privilegii mai mari decât billboardurile de pe autostradă, pentru șefii din Transelectrica, unde se zice că bonusurile au depășit 28,99 milioane de lei între 2020 și 2022, fără explicații, adică niște prime mai mult decât îndoielnice, adică băieții ăștia din conducere au dat sporuri între ei cum își dă un copil dintr-un cozonac, fără ca cineva să zică măcar un “hai, frate, stai puțin”.
Raportul Curții de Conturi, care ar trebui să deschidă ochii mai multor oameni, conține detalii picante la care nimeni nu se gândea: 780 de euro pe lună pentru chirie, deși mulți dintre acești șefi aveau case imediat lângă job, adică la doi pași, aproape ca-n reclamele cu bun simț, dar noi în schimb avem aceste umile sume care nu aduc nimic onorabil, de parcă cineva a lăsat porcul la frigider, iaralții s-au gândit “de ce nu?”.
Pe de altă parte, Transelectrica nu e o societate oarecare, e un monopol de stat, așa că e greu să își conteste cineva șefii, dar de ce să aibă clauze de neconcurență dacă tot sunt singuri pe piață, asta rămâne o întrebare retorică, căci banii se fac ușor când ai scuze bine plasate, nu-i așa? Că și acestea au fost incluse în contracte, iar justiția, de regulă, întârzie mai mult decât un pacient la medicul de familie.”
Miste de afaceri?
Curtea de Conturi aduce un alt lucru interesant în discuție: remunerațiile directoratului, care au crescut fără respectarea legii cu 67.000 de lei, adică au majorat indemnizația bruta pe lună cu sorți săraci, dar și cu 85.000 de lei pentru membrilor Directoratului, de parcă 46.000 lei nu erau suficienți pentru un trai decent, dar hai să ne uităm la partea bună, ceilalți au fost ceva mai cuminți, nu? Din păcate, cu un ochi râd, cu altul plângem.
Cheltuielile cu chiria și transportul sunt, de asemenea, o altă poveste. Decontările lunare venind cu o notă de 780 de euro pentru chirie, în contextul unei distanțe de 75 de kilometri față de București, par a fi niște luxuri nejustificate, iar între timp stăm și ne gândim, dar unde-i transparența aia despre care tot vorbim? Majorări nejustificate, plus multe alte nereguli care umflă bugetul mai mult decât un balon ușor ponosit!
Probleme cu banii, dar nu și cu vorbele
Discutăm acum despre plăți necuvenite în valoare de 460.000 de lei, și asta într-o societate care ar trebui să gestioneze banii publici cu mai multă atenție. Nouă ni s-ar părea normal să recuperăm toate datoriile, dar se pare că nu e cazul lor, mai degrabă au altă logică, căci sumele despre care se discută, aproape 4,66 milioane de lei, n-au văzut lumină zilei, de parcă cineva i-ar fi îngropat sub un morman de hârtii nesemnificative.
Așa că, în concluzie: Totul e permis atât timp cât știi pe cine trebuie să mulțumești, iar transparența rămâne doar un cuvânt pompos preluat din limbajul de lemn, pentru că pe terenul real al afacerilor, întâlnim pilele și favoritismul la tot pasul, transformând managementul într-un joc de noroc cu bănuți, iar cei care plătesc toată această nebunie suntem noi, cetățenii de rând! Ce ironie, nu?
Foto: Agerpres
“`
