Adopția Inteligenței Artificiale în Europa Centrală: Provocări și Oportunități pentru România
LEAD: Un studiu recent subliniază că în Europa Centrală, doar 12% dintre companii au implementat soluții de Inteligență Artificială (AI) la scară organizațională, în contrast cu 28% în Europa de Vest, evidențiind provocările și oportunitățile specifice pentru România, unde adopția AI rămâne alarmant de scăzută.
Conform analizei efectuate în cadrul studiului Central Europe’s AI opportunity, adoptarea AI în Europa Centrală se confruntă cu numeroase obstacole, în special în sectoare precum producția, construcțiile, bunurile de consum și retailul, energia, logistica și serviciile financiare, care reprezintă aproximativ 60% din economia regiunii. În România, situația este chiar mai îngrijorătoare: adopția personală a AI este de 16%, însă adopția la scară organizațională se ridică la doar 5%, cel mai scăzut nivel dintre țările analizate. Aceste statistici sugerează o oportunitate semnificativă pentru recuperare, cu condiția ca firmele locale să aleagă domeniile potrivite pentru implementarea AI și să construiască o bază solidă pentru scalarea tehnologiilor.
Pe plan global, 88% dintre companii utilizează AI în cel puțin o funcție, dar 94% nu au reușit să genereze un impact considerabil asupra profitului operațional (EBIT), iar doar 6% au implementat AI la scară organizațională. Aceasta indică o tendință alarmantă: proiectele-pilot izolate nu conduc la îmbunătățiri semnificative ale performanței generale a companiilor. Avantajul competitiv în AI este obținut prin integrarea acesteia în fluxurile de lucru existente.
Detalii Specifice
Studiul sugerează că organizațiile care reușesc să obțină rezultate pozitive urmează trei direcții esențiale: identificarea unui set restrâns de oportunități, dezvoltarea de soluții AI integrate în fluxurile de lucru reale, corelate cu rezultate măsurabile, și restructurarea organizației în jurul a șase piloni fundamentali: strategie, talente, model operațional, tehnologie, date și managementul schimbării. Cea mai mare parte a valorii economice generate de AI se află în sectoare esențiale pentru economia regiunii, cu estimări de impact economic variind de la 5-13% în producția avansată, 5-14% în bunuri de consum și retail, 4-8% în inginerie și construcții, până la 21-61% în sectorul tehnologic.
În România, oportunitățile specifice pentru companii includ domenii precum operațiunile cu clienții, dezvoltarea software, gestionarea finanțelor și a riscurilor, back-office, producție, planificare și lanțuri de aprovizionare. În aceste domenii, AI are potențialul de a crește productivitatea, reduce timpii de procesare, îmbunătăți procesele decizionale și crea experiențe superioare pentru clienți.
În contextul avansului rapid al tehnologiei, miza crește considerabil. Până la sfârșitul anului 2025, AI este așteptat să egaleze sau să depășească performanța umană în majoritatea competențelor evaluate, de la analize de rutină la întrebări științifice complexe. O parte din munca structurată, cum ar fi cele din domeniul financiar, juridic, achiziții sau relații cu clienții, ar putea fi preluată de AI, permițând astfel angajaților să se concentreze pe luarea deciziilor, judecată și situații atipice.
Ritmul de progres al AI a accelerat semnificativ, crescând de aproximativ zece ori de la lansarea ChatGPT în 2022, și se dublează acum la fiecare 12 luni, depășind astfel ciclurile de planificare ale companiilor. Cei care întârzie să adopte aceste tehnologii riscă nu doar un decalaj tehnologic, ci și unul în competențe și talente. Studiul Central Europe’s AI opportunity analizează potențialul AI în Europa Centrală, incluzând țări precum România, Polonia, Cehia, Slovacia, Croația, Slovenia, Bulgaria și Ungaria, identificând cele mai mari oportunități sectoriale și comparând nivelurile de adopție, oferind totodată pași practici pentru trecerea de la proiecte-pilot la impactul scalat.
