“`html
Decizia care a șocat Europa: Acordul comercial cu SUA, o capitulare în fața lui Trump?
Într-o intimă sâmbătă de vara, tocmai pe 27 iulie, războiul comercial între SUA și UE s-a stins ca un foc de paie, dar nu fără un val de reacții de la liderii europeni, care, evident, au lăsat loc de controverse, deși unii, precum Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, spun că “stabilitatea” și „predictibilitatea” sunt mizele acestui acord, totul în timp ce valuri de neînțelegeri se ridică din umbra acestei înțelegeri.
Așadar, Giorgia Meloni, premierul Italiei, a fost pe frontul pozitiv, lăudând, luni, un acord pe care-l consideră salvator, dar de ce să te îngrijorezi de „consecințe imprevizibile” când, de fapt, războiul comercial cu SUA ar fi putut avea efecte devastatoare? Se întreabă unii, în timp ce Lars Lokke Rasmussen, ministrul danez de Externe, punctează că „condițiile comerciale nu mai sunt la fel de grozave ca înainte, dar culmea, toate acestea nu sunt alegerea noastră”, lăsând loc de confuzie și neînțelegeri.
Când vine vorba de Friedrich Merz, cancelarul german, el sare în apărarea economiei germane ce se învârte în jurul exporturilor, afirmând cum că „acordul a reușit să evite un conflict comercial”, o frază ce poartă ecoul unei economii în apărare, mai ales ce vizează industria auto, unde tarifele vor scădea ușor de la 27,5% la 15%, o salvare scumpă, dar oare este suficient?
Pe de altă parte, nu toți europenii își dansează victorios în jurul acestei înțelegeri; François Bayrou, premierul Franței, ne atrage atenția cazul criticării, denumind acordul o „capitulare”, când o alianță de popoare unite se resemnează, e clar, cu umbra supunerii.’, a tras un semnal de alarmă care răsună, dar oare cine-l aude?
Și Viktor Orban, premierul Ungariei, sparge gheața, acuzând-o pe Ursula von der Leyen că „nu a reușit să obțină o înțelegere favorabilă cu Trump”, ci mai degrabă, e comoara lui, „mâncată la micul dejun”. Se potrivește cu ironia, dar oare cât de mult rău va face această palidă victorie?
Péter Szijjártó, ministrul afacerilor externe din Ungaria, nu este cu nimic mai blând, supunând Comisia de la Bruxelles unor critici severe, spunându-le că este nevoie urgentă de schimbare, dat fiind că ciclic, unele economii, se văd afectate grav în urma bătăilor de cap închise în negotiations fără cap și fără coadă, e cochetare, dar total nelalocul ei.
În fine, UE a consimțit să achiziționeze amețitor 750 de miliarde de dolari în energie, să plaseze, de asemenea, 600 de miliarde în SUA, doar pentru a deschide piețele fără taxe vamale, dar oare aceste cantități colosale de echipamente militare și taxe vamale de 15% pe exporturile europene se vor traduce într-o victorie în fața lui Trump, sau mai degrabă o umilință acceptată pe pragul demnității?
“`
