Acord istoric la G7: 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina
Liderii celor mai puternice democrații din lume reunite în cadrul Grupului celor Șapte au ajuns la un consens privind un acord-cadru crucial pentru sprijinirea Ucrainei cu împrumuturi în valoare de 50 de miliarde de dolari, finanțate din dobânzile obținute din activele rusești înghețate, ca urmare a invaziei Moscovei în țara vecină în 2022, conform informațiilor furnizate de Reuters.
Discuțiile au culminat cu semnarea unui acord politic de către liderii din G7, la summitul anual organizat în sudul Italiei, eveniment la care a fost prezent și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pentru al doilea an consecutiv.
Volodimir Zelenski a anunțat că a parafat un acord bilateral de securitate pe o perioadă de 10 ani cu Japonia în cadrul summitului desfășurat, iar guvernul nipon s-a angajat să ofere Ucrainei o asistență financiară în valoare de 4,5 miliarde de dolari în cursul acestui an. De asemenea, Zelenski va încheia un nou acord de securitate pe termen lung cu președintele SUA, Joe Biden.
Strategia celor din G7 pentru sprijinirea Ucrainei se bazează pe un plan de împrumut pe mai mulți ani, utilizând profiturile obținute din aproximativ 300 de miliarde de dolari obținute din confiscarea activelor rusești.
Detaliile tehnice și termenele precise urmează să fie stabilite în săptămânile următoare, conform unei surse diplomatice din cadrul G7 intervievate de Reuters. Același oficial a menționat că finanțarea suplimentară va fi pusă la dispoziție până la finalul anului curent.
Statele Unite și-au manifestat disponibilitatea de a contribui cu până la 50 de miliarde de dolari, conform unui oficial american de rang înalt, însă suma finală poate scădea pe măsură ce alte țări își confirmă participarea. Obiectivul stabilirii acestui acord este asigurarea funcționării sale pe termen lung, indiferent de schimbările politice din statele G7 – un semnal al îngrijorării cu privire la posibila reticență a candidatului republican la președinția SUA, Donald Trump, de a sprijini Kievul în cazul unei înfrângeri a lui Biden în alegerile din noiembrie, conform informațiilor furnizate de o sursă din cadrul discuțiilor.
Rusia consideră că inițiativele Occidentului de a profita de activele rusești înghețate reprezintă acțiuni ilegale, a precizat joi purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zakharova, subliniind că reacția Moscovei va fi una dureroasă pentru Uniunea Europeană.
Provocările interne ale liderilor G7
Membrii G7 se confruntă cu diverse provocări pe plan intern, dar sunt determinați să-și impună prezența la nivel global, în încercarea de a contracara și ambițiile economice ale Chinei.
„Avem multe de realizat, dar sunt convins că în aceste două zile vom reuși să dezvoltăm discuții menite să conducă la soluții concrete și eficiente”, a declarat prim-ministrul italian Giorgia Meloni în cadrul deschiderii discuțiilor din stațiunea de lux din regiunea Puglia.
În timp ce Meloni se bucură de succesul obținut în alegerile europarlamentare de la weekend, liderii celorlalte șase națiuni – SUA, Japonia, Franța, Germania, Marea Britanie și Canada – se confruntă cu probleme de amploare în plan intern, care ar putea submina influența acestora.
De asemenea, membrii G7 au exprimat îngrijorare față de situația de la frontiera dintre Israel și Liban, aprobat eforturile SUA de a facilita un armistițiu în conflictul din Gaza, conform unui proiect de comunicat ce urmează să fie publicat după summit.
Pe lângă aceste aspecte, aceștia au solicitat Israelului să nu declanșeze o ofensivă de amploare în orașul Rafah din sudul Fâșiei Gaza, subliniind respectarea obligațiilor internaționale pe care le are conform dreptului internațional.
Statele occidentale au exprimat preocupări comune legate de supracapacitatea industrială a Chinei, evidențiind distorsiunile pe care aceasta le cauzează pe piețele globale, și și-au reiterat angajamentul de a asista statele africane în dezvoltarea economică, au comunicat diplomații prezenți la summit.
Viitoarea întâlnire a G7, care va avea loc anul viitor, poate fi diferită din punct de vedere al componenței sale.
Joe Biden se confruntă cu o competiție puternică pentru realegere în noiembrie, prim-ministrul britanic Rishi Sunak se așteaptă să piardă puterea în alegerile naționale din luna viitoare, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a decis să dizolve parlamentul țării sale după ce partidul său a suferit o înfrângere zdrobitoare în alegerile europarlamentare.
Atmosfera relaxată și zâmbetele liderilor din G7, primiti cu căldură de Giorgia Meloni sub soarele arzător al Mediteranei la sosirea în stațiunea Borgo Egnazia, oferă o notă de optimism în contextul discuțiilor ce vor avea loc pe parcursul a două zile, eveniment la care vor participa și alți lideri, printre care și Papa Francisc.
Anul acesta, G7 a deschis larg ușile participării la eveniment a unor personalități marcante, inclusiv Papa Francisc, ale cărui cuvinte din discursul său programat pentru vineri vor fi concentrate pe riscurile și impactul potențial al inteligenței artificiale.
Printre invitații speciali ai summitului din Puglia se numără lideri ai unor puteri regionale importante precum India, Brazilia, Argentina, Turcia, Algeria și Kenya.
