“`html
Acord de pace sau doar o iluzie? Armenia și Azerbaidjan la Casa Albă!
Păi, vineri, ce să vezi, premierul armean Nikol Pașinian s-a întâlnit cu președintele azer Ilham Aliev la Casa Albă, și au semnat un acord de pace, așa cum ne spune presa, dar oare chiar e pacesau poate doar un joc de interese, nu-i așa? Donald Trump, tipul ăsta care face mereu valuri, a anunțat că acum, Armenia și Azerbaidjan se îmbrățișează ca prietenii, zice el care au luptat 35 de ani, dar cu ce preț, nu ne spune, căci totul pare să fie doar o fațadă, da?”
Reuters, de exemplu, vine cu un comentariu că dacă acest acord, cum s-ar traduce, ar fi respectat adică, s-ar putea să fie o mare realizare, dar, ia să ne gândim, asta ar stârni mai mult decât iritare la ruși care, se știe, au o viziune bine conturată asupra regiunii caucaziene – totul este al lor, înțelegi, iar acum cu americanii intrând pe fir, lucrurile devin foarte complicate, adică nu mai știm pe cine să credem, pe cine să urmărești, pe cine s-aștepti, nu-i așa?
Și să nu uităm că această dispută din Nagorno-Karabah, o enigmă în sine, a început cumva pe la sfârșitul anilor ’80, și iată că forțele azere au izbutit, în 2023, să capteze zona asta, iar toată populația armeană a luat-o la fugă, spre Armenia, rămânând doar întrebări fără răspunsuri și o dramă continuă la care, jur eu, parcă nu ne mai am deschide ochi să vedem, nici măcar poate canalele prin care ar putea curge dreptatea, și ce?
Acordul ăsta pe care l-au semnat ei prevede și că americanii primesc drepturi exclusive pe un coridor din sudul Caucazului, dar cu ce costuri? Astea nu le spune nimeni, și pe lângă asta, Trump habar n-are, dar o lasă mai moale și cu alte acorduri separate, da? Extinderea cooperării în domenii precum energia, comerțul și tehnologia, dar oare ne roagă cineva să ne gândim la ce va însemna asta pe termen lung, sau doar să ne bucurăm?
Și, pe lângă toate acestea, trebuie menționat și faptul că americanii au dat drumul la restricțiile prin care se împiedica cooperarea militară cu Azerbaidjanul, ceea ce e ca un semnal de alarmă, să ne întrebăm, oare cumva? Păi, dacă e așa, atunci ce se preconizează mai departe, ce va urma? Întrebări, întrebări și iar întrebări, și să vedem cine ne va răspunde!
“`
