Academicianul care compară instabilitatea politică cu durabilitatea Academiei Române: “Cum putem avea performanță fără continuitate?

ActualitateAcademicianul care compară instabilitatea politică cu durabilitatea Academiei Române: "Cum putem avea performanță fără continuitate?

România, Unui Deceniu de Instabilitate Politică: Academicienul Noica Se Interogează Cu Privire la Necessitatea Continuității

Noica, un academician vechi de 35 ani, a întrebat într-o conferință retoric dacă era posibil să existe o continuitate în contextul schimbării frecvente a minișterilor. „Toată lumea e specialistă în domeniile respective”, a declarat el, subliniind faptul că nu există niciun minister care să predea cu seriozitate. Evident, aceasta este o observație semnificativă care merită atenția publicului.

Într-o comparare neașteptată, el a făcut paralelul dintre instabilitatea politică și stabilitatea Academiei Române, menționând că biblioteca sa există de la 1867. „Iar marele Ioan Vianu a fost director 50 de ani”, a spus el, subliniind necesitatea unei abordări care să asigure o continuitate în instituțiile politice.

Academicianul și-a reamintit eraul anterior când România avea miniștri ai Educației care aveau un impact semnificativ asupra învățământului, printre care Tache Ionescu sau Spiru Haret. Este o observație relevanță pentru că acești miniștri au pus bazele politicilor durabile în domeniul educației, nu doar măsuri temporare.

Într-o declarație care a atins publicul general, Noica a criticat modul în care disciplina Istorie a fost redusă la o singură oră pe săptămână. „Istoria face parte din materiile identitare”, a spus el, aducând atenția asupra efetelor pe termen lung ale reducerea acestui timp de predare.

Nicolae Noica susține o abordare cronologică a predării istoriei, în care epoci importante precum perioada comunistă sau Holocaustul să fie integrate în cadrul general al istoriei românilor. Acesta spune că nu există rost în a rupi trecutul în bucăți, și că istoria comunismului este o parte importantă a istoriei noastre.

Academicianul a subliniat importanța cunoașterii rădăcinilor personale. „Trebuie să ne cunoaștem rădăcinile de familie și de neam”, a spus el, notând că mulți tineri nu știu cum îi cheamă pe străbunicii lor.

Check out our other content

Check out other tags:

Most Popular Articles