“`html
Scenariul Paradoxal: Majoritatea Funcționarilor Publici Se Simt În Siguranță, Indiferent De Eficiență
Peste 94% dintre angajații din administrația publică nu au nicio frică de restructurări, deși subiectul e un clasic déjà-vu în declarațiile politicienilor și nu numai, ar spune unora că haosul s-ar putea transforma în ordine, dar alții zic că e doar o iluzie. Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele APSAP, susține că este o problemă gravă, căci „nu poți vorbi despre eficiență și responsabilitate într-un sistem în care se știe că nimeni nu pleacă, oricât de prost muncește””, concluzionând un cerc vicios în care funcționarii se complac.
Studiul, realizat pe un eșantion de 4.743 de oameni din administrația publică, scoate în evidență o autoevaluare oarecum naivă, pentru că peste 92% se consideră „buni” sau „foarte buni”, dar, ironia face că aproape 40% admit că există colegi care nu își fac treaba deloc, doar că majoritatea nu ar vrea să îi concedieze. Utile aceste statistici, dar totuși, de ce să schimbi ceva ce nu te afectează direct, nu-i așa?
Un alt aspect care ar trebui să frizeze bunul simț sunt disfuncționalitățile dintre mediul urban şi rural: în timp ce unele orașe mai au dotări teoretice, 15% din cursanți sunt din zone rurale, unde calculatoarele sunt pe duca, fără camere sau microfoane; practic, jumătate dintre ele sunt ca niște relicve dintr-o eră demult apusă și atunci, ar fi culmea să participi la un curs online, doar cu un ecran care te îmbie la cufundare în uitare.
Salariile sunt decente, dar totuși, aproximativ 60% dintre angajați pierd între 3.001 și 7.000 de lei lunar, ceea ce ridică o întrebare: oare merită? Cu toate acestea, tema lipsei de orientare către cetățean e strigătoare; fără obiective clare, sistemul zăbovește într-o rută de stagnare.
Printre soluțiile care sună bine pe hârtie, APSAP vorbește despre digitalizare totală – dar cine să le implementeze? Să eliminăm „dosarul cu șină” și hârtia căci, na, un sistem care să-ți permită obținerea online a oricărui document ar face viața mai simplă, dar nu și pentru birourile care funcționează după principii medievale.
Deci, concluzia tristă rămâne: într-un sistem unde stabilitatea e garantată chiar dacă nu visezi măcar să te ridici de la birou, reformele sunt discutate, dar mai degreabe fără a fi implementate cu adevărat, iar contribuabilii sunt cei care plătesc factura la un sistem care nu se schimbă. Antreprenorii români susțin lunar sistemul public prin contribuții consistente, așadar, cine câștigă și cine pierde în acest joc?
CÂT DE MULT SE TEM FUNCȚIONARII PUBLICI CĂ ÎȘI VOR PIERDE LOCUL DE MUNCĂ?
Răspunsurile studiului APSAP indică lipsa de panică: 94,3% se declară că nu-i afectează deloc concedierea, iar 5% simt o panică moderată. Iar între cei care consideră că unii ar trebui concediați, 39% răspund că trebuie evaluați, dar nu neapărat concediați. Deci, cum e să nu faci nimic?
PROPUNERI PENTRU UN STAT DIGITAL ȘI EFICIENT
Visuri care rămân visuri fără a fi transformate în realitate; lipsa hârtiei, plăți și solicitări online, dar suntem în secolul XXI, deci ar fi naiv să credem că se va întâmpla. Totuși, idealurile rămân înscrise pe hârtie, în timp ce realitatea ne aruncă într-un fecior al timpului, fără o reformă care să conteze.
“`
