89 de localități din România rămân fără primari: Situația complexă a administrației publice locale
Momentan, în țara noastră, nu mai puțin de 89 de localități, dintre care opt sunt orașe, se confruntă cu absența unui primar. Acest lucru a dus la preluarea mandatelor de către viceprimari cu atribuții extinse până după data de 27 septembrie. Alegerea noului edil pentru aceste localități va fi finalizată în următoarele luni.
În ultimii ani, autoritățile de la București au evitat organizarea alegerilor parțiale pentru ocuparea funcțiilor de primar care au devenit vacante. Cu toate acestea, situația nu a fost o prioritate, în ciuda faptului că legea permitea inițierea acestui proces cu un an înainte de expirarea mandatelor.
La sfârșitul lunii iulie a acestui an, 62 de localități nu aveau primar, iar fostul premier Ludovic Orban a obținut o victorie în instanță împotriva Guvernului privind organizarea alegerilor parțiale. Însă, din păcate, aceste demersuri s-au dovedit a fi în zadar, iar legislația nu a fost respectată.
Potrivit informațiilor furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă pentru ziarul Libertatea, numărul localităților fără primar se ridică la 89. Aceste comunități sunt acum conduse de viceprimari cu atribuții sporite până la alegerea unui nou edil în funcție.
Condamnări: provocate de violență sau fără
Dintre cele 89 de localități fără primari se numără și opt orașe, precum Valea lui Mihai (Bihor), Sângeorz-Băi (Bistrița-Năsăud), Însurăței (Brăila), Anina (Caraș-Severin), Băilești (Dolj), Turceni (Gorj), Orșova (Mehedinți) și Lugoj (Timiș). Cu două dintre aceste localități fiind chiar municipii. Județul cu cele mai multe localități lipsite de primar este Oltul, având printre acestea Gostavățu, Grădinari, Mihăești, Obârșia, Rotunda, Valea Mare, Vitomirești și Vulturești.
Există diverse motive pentru absența primarilor din aceste localități. De exemplu, Primăria Gostavățu (Olt) a rămas fără edil după ce acesta a fost condamnat definitiv la închisoare pentru corupție în februarie 2024. Conform informațiilor din presă, fostul primar a fost trimis după gratii pentru săvârșirea a peste 100 de infracțiuni de corupție.
Un alt caz notoriu este cel al fostului primar din Albeni (Gorj), Ionuț Silviu Stan, care a fost implicat în acte de corupție, determinând prefectura Gorj să înceteze mandatul acestuia în iulie 2023. În schimb, primarul din Orșova (Mehedinți), Marius Stoica, a fost condamnat definitiv în aprilie pentru delapidare, primind o sentință cu suspendare.
Printre cei condamnați la închisoare cu suspendare se numără și primarul din Dănești (Gorj), Virgil Drăgușin, care a fost găsit vinovat după ce a agresat o funcționară a Primăriei Târgu Jiu. De asemenea, situatia violentă a fost întâlnită și în cazul primarului din Oțeleni (Iași), Ciprian Aiojoaiei, care a fost condamnat pentru o agresiune asupra unui consilier din opoziție.
Incompatibilități sau decese tragice
Un alt motiv pentru absența primarilor este incompatibilitatea. Aceasta este situația în care s-au regăsit primarii din Vitomirești (Olt), Cudalbi (Galați), Însurăței (Brăila) și Anina (Caraș Severin).
Au fost și situații în care primarii au decedat, așa cum s-a întâmplat în localitățile Rotunda (Olt), Obârșia (Olt), Sărățeni (Mureș) sau Șimian (Bihor). Unul dintre cazurile tragice este cel al primarului din Obârșia, care a pierit într-un accident survenit în august 2023. Edilul din Sărățeni a fost găsit mort după ce a căzut într-o fosă septică, iar primarul din Șimian a murit după ce a căzut dintr-un copac.
Alegeri programate pe 9 iunie, preluare de mandat după 27 septembrie
Peisajul administrației publice din România se va schimba considerabil după alegerile programate pe 9 iunie. Există trei scenarii principale pentru viitorul primarilor din aceste localități. Primul este acela în care un primar existent își va prelua noul mandat după 27 septembrie, având în vedere că actualul mandat a început în septembrie 2020.
Al doilea scenariu presupune schimbarea primarului după alegerile din iunie, unde actualul edil va continua să semneze documentele și să își exercite atribuțiile până la preluarea oficială de către noul ales.
Ultimul scenariu este pentru localitățile care nu au un primar și pentru care alegerile sunt programate pe 9 iunie. În aceste cazuri, mandatul noului primar va începe abia în toamnă.
Situația este clarificată de AEP: „În conformitate cu dispozițiile art. 34 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și a alegerilor pentru autoritățile publice locale din 2024, «prin derogare de la prevederile art. 113 alin (1), art. 114 alin. (1) și (3), art. 115 alin. (1), art. 121 alin. (1) lit. A), art. 149 alin. (1), art. 150 alin. (1) și art 187 alin (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, pentru intrarea în exercițiul mandatului autorităților administrației publice locale alese în anul 2024, termenele reglementate în cuprinsul acestor articole încep să curgă de la data de 27 septembrie 2024»”.
Foto: Hepta
