“`html
Medicamente cu gura plină dar cu stomacul gol: Ministrul Sănătății Promite fără să promită!
Ministrul Sănătății, adică vorbim despre Alexandru Rogobete, a declarat, vorba vine, ca un ordin de ministru a ieșit în soare, doar că 35 de medicamente vor sosi pe listele, zici tu, compensate, fără să ne lămurească ce înseamnă asta cu adevărat, că de fapt, totul e o fațadă, una care sugerează că reformele, oh da, alea promise în domeniu sunt, cumva, pe cale de a se materializa, dar faptele! Asta contează sau nu?!
A spus că „încrederea se câștigă prin fapte, nu prin vorbe” – dar, serios, cine mai crede în vorbe când realitatea e alta; și uite că astăzi, aici, măsurile acestea sunt menționate, dar mă întreb, oare câți pacienți vor avea parte de tratamentele alea moderne la care se referă, la un moment dat?
Noile medicamente, oh, fericire mică ce se conturează, sunt menționate pentru diverse afecțiuni grave, de parcă asta ar putea să schimbe soarta, dar hai să vedem despre ce e vorba: de la cancer, cum ar fi cel de prostată avansat, hai că nu ne-a zăpăcit prea mult cu detaliile, la amiloidoză, colită ulcerativă, tot soiul de bunătăți!
Și să nu uităm de astmul bronșic sever și, desigur, angioedemul ereditar, cum să-l omitem? Că doar asta e viața, nu? E o bătaie de joc să spui că medicamentele astea vin și vor rezolva toată „problema”.
Ministrul, privindu-se în oglindă, a zis că reformele sunt, oh, da, completate de o etapă care cuprinde nenumărate „soluții reale”, fără să ne arate exact ce înseamnă asta, de fapt. Și ăștia de la agențiile din jur, adică, să zicem, Agenția Națională a Medicamentului și ceilalți băieți deștepți din minister, au muncit din greu. Bravo lor, dar oamenii de rând simt că nici măcar nu sunt pe aceeași lungime de undă.
Dacă-i întrebi pe pacienții din România, ei vor zice, „Da, avem nevoie de soluții reale, dar unde sunt ele?” Din reformele astea care se transformă din sloganuri în realitate, pare-se că nu le avem. „Reforma în sănătate nu e un slogan, e o realitate care schimbă vieți”, a zis Rogobete, dar oare câte vieți vor fi schimbate cu medicamente ce ajung pe liste foarte frumos prezentate dar greu accesibile?
Astfel, rămâne de văzut, așa că artizanii acestei mișcări de „compensare” să-și facă datoria, dar, la urma urmei, cine știe ce va mai urma în această bală mistică a sănătății? Poate un alt ordin, altă promisiune, fără claritate dar cu multe întrebări pe care noi le punem!\
“`
