În urma declanșării războiului din Ucraina, România a decis să întrerupă colaborarea cu Institutul Unificat de Cercetări Nucleare (IUCN) din Dubna, Rusia, începând cu data de 1 iunie 2022. Cu toate acestea, 17 din cei 22 de cercetători delegați inițial continuă să lucreze acolo. Ministerul Cercetării explică situația.
IUCN Dubna, situat în apropierea Moscovei, la aproximativ 100 de kilometri de capitală, este un institut respectat în comunitatea științifică internațională, iar România a fost unul dintre membrii fondatori ai acestuia, înființat acum 66 de ani. Înainte de decizia de întrerupere a colaborării din cauza războiului cu Ucraina, România plătea o cotizație anuală de câteva milioane de dolari.
“Precizăm faptul că România nu a achitat cotizația la IUCN nici pentru anul 2022 și nici pentru anul 2023”, a declarat Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) într-un răspuns pentru Libertatea.
Ruperea relațiilor cu institutul rusesc a survenit la scurt timp după ce Libertatea a dezvăluit anul trecut despre colaborarea dintre România și IUCN, în contextul în care comunitatea științifică globală începuse deja să se distanțeze de Rusia, inclusiv în domeniul științei.
Câți cercetători români lucrează la Dubna
La un an și trei luni după anunțarea suspendării colaborării, MCID afirmă că “la IUCN Dubna mai sunt astăzi doar 2 români trimiși de țara noastră și 15 care lucrează acolo pe cont propriu. Trebuie menționat că toți angajații la Dubna sunt plătiți de IUCN”.
Anul trecut, în septembrie 2022, mai erau 16 cercetători români detașați la Dubna, iar șase dintre ei se întorseseră deja în țară. “Până la sfârșitul anului, vor mai rămâne 10, iar până în februarie 2023 vor mai rămâne 5. Cereri de prelungire a stagiului sau noi detașări, precum și deplasări pe termen scurt, nu vor mai fi aprobate”, preciza Ministerul Cercetării la momentul respectiv.
“Multe acțiuni comune între institute de cercetare și universități din România și laboratoare din IUCN au fost întrerupte, dar impactul nu este major pentru nicio parte, proiectele bilaterale finanțate din cotizația României la IUCN fiind în general dedicate sprijinirii cercetărilor proprii”, adăuga ministerul la acea vreme.
Reacția comunității științifice după războiul din Ucraina
Cercetătorii români consideră că, deși experiența acumulată în urma proiectelor desfășurate la institutul rusesc este o pierdere, colaborarea nu ar mai putea continua în contextul războiului.
“Trebuie să existe o înțelegere de ambele părți că ne aflăm într-o situație dictată de politică și de lipsa de încredere, nu e vorba de o ură față de cercetătorii ruși. Încetarea relațiilor devine acum inevitabilă din cauza imposibilității fizice de a mai realiza experimente comune”, este opinia cercetătorului George Epurescu, reprezentant al Federației Sindicale Hermes – Învățământ Superior și Cercetare Științifică.
Institutul Unificat de Cercetări Nucleare din Dubna a fost înființat în 1956 de 11 state din blocul comunist, inclusiv România, ca replică la crearea CERN cu doi ani mai devreme. IUCN Dubna avea în 2022 19 membri pe deplin, printre care Belarus, Cuba, Bulgaria, Egipt, Georgia, Kazakhstan, Coreea de Nord, Moldova, Slovacia, Mongolia și Vietnam. Institutul are acorduri bilaterale și cu Germania, Ungaria, Italia, Africa de Sud și Serbia. În consiliul științific al institutului se află și cercetători de la CERN, autoritatea în cercetarea atomică în Europa.
Odată cu declanșarea războiului cu Ucraina, întreaga comunitate științifică a fost pusă în situația de a decide dacă să continue colaborarea cu Rusia. Printre țările europene care au renunțat la colaborarea cu Dubna se numără România, Bulgaria, Slovacia, Polonia și Italia.
